„O explorare entuziastă a începuturilor universului”. – Kirkus Reviews
Ce a existat înainte de Big Bang și ce există în afara universului pe care acesta l-a creat? Până de curând, oamenii de știință nu puteau decât să ghicească ce se află dincolo de limitele continuumului spațio-temporal. Cu toate acestea, noi instrumente științifice ne oferă astăzi posibilitatea de a privi dincolo de frontierele universului nostru și de a ne testa teoriile despre ceea ce se află acolo. Cercetările revoluționare ale lui Mersini-Houghton sugerează că ne aflăm într-un peisaj cuantic ce ascunde o multitudine de alte universuri, probabil chiar și secretul originilor existenței înseși. Dovezi recente au dezvăluit semnăturile unor astfel de universuri înrudite pe întinderea cerului nocturn, confirmând activitatea teoretică a lui Mersini-Houghton și oferind dovezi că universul nostru este doar un simplu membru al unei familii cosmice nesfârșite. O uluitoare călătorie prin multivers, ”Înainte de Big Bang” ne va schimba modul în care percepem universul și locul pe care îl ocupă omenirea în imensitatea insondabilă a cosmosului.
„Laura Mersini-Houghton oferă o descriere fascinantă a contextului și motivelor care au stat la baza uluitoarei sale ipoteze cu privire la principiile fizice care ar fi putut determina originea explozivă a universului nostru”. – Roger Penrose, laureat al Premiului Nobel pentru fizică.
Laura Mersini-Houghton este cosmolog și fizician teoretician de renume internațional, unul dintre cei mai mari experți ai lumii în ceea ce privește multiversul și originile universului. În prezent este profesor de fizică teoretică și cosmologie la Universitatea Carolina de Nord (Chapel Hill) și visiting professor la catedra de matematică aplicată și fizică teoretică a Universității Cambridge. Pe 11 octombrie 2010, Mersini-Houghton a apărut într-o emisiune BBC intitulată What Happened Before the Big Bang (alături de Michio Kaku, Neil Turok, Andrei Linde, Roger Penrose, Lee Smolin și alți fizicieni), în cadrul căreia și-a prezentat teoria despre univers ca funcție de undă în condițiile multiversului. Recent, predicțiile ei au fost testate cu succes în urma măsurătorilor efectuate de satelitul Planck. Mersini-Houghton a constituit subiectul a sute de articole publicate în cele mai importante reviste de popularizare a științei și a apărut în emisiunea Through the Wormhole (Science Channel), alături de Morgan Freeman, precum și în documentare de pe Discovery Channel și BBC. Împreună cu Rudy Vaas a coordonat volumul The Arrows of Time: A Debate in Cosmology (2012).
Din prietenia unui munte
Un nou volum de eseuri semnat de celebrul autor francez Pascal Bruckner – Din prietenia unui munte – a fost recent publicat de Editura Trei. Într-un stil strălucitor, Bruckner topește în aceeași zăpadă lucruri văzute și citite, literatură și filosofie, ritualurile unei pasiuni și întrebări despre sensul vieții – despre distrugerea ecosistemului nostru -, amurgul unei forme de aventură, amenințată ca o capodoperă în pericol. Oare graba spre vârfuri anunță, în felul ei, sfârşitul unei lumi?
„Romancierul și filosoful ne oferă, din experiența sa personală, o evadare spre înălțimi. Un eseu în care exaltă munții și se îngrijorează de frumusețea lor perisabilă“. – Sud Ouest
De ce muntele exercită o asemenea fascinație? Temuți în trecut, munții au fost considerați încă de la Rousseau drept locul luminii și al liniștii, spre deosebire de orașele în care te poți pierde. Atracția pe care o trezesc nu a mai scăzut de atunci. Copil al zăpezii și al brazilor, crescut în Austria și Elveția, autorul are o relație cu totul specială cu subiectul său: cu cât urcă mai mult, cu atât reface legătura cu tinerețea. Acest eseu despre munte începe ca o formă de autobiografie sensibilă, în care toate simțurile contribuie la amintirea trecutului: a urca înseamnă a întineri în spirit, a reconecta într-o singură buclă cele două părți ale vieții. Dincolo de amintirile personale, drumeția este un exercițiu de prietenie, care leagă membrii aceleiași frânghii sau aceleiași curse. Dar de ce să urcăm în vârf dacă urmează să coborâm din nou, de ce suferința urcușului se transformă în plăcere, de ce absurdul acestei practici face absurdul existenței banal, ce metafizică a Absolutului este în joc aici, ce provocare? Una a timpului, a îmbătrânirii, a panicii sau a fricii? Mai este loc pentru o ontologie a eroismului în vremurile noastre post-eroice?
„Din prietenia unui munte evocă într-un mod sensibil și reflexiv dragostea nemărginită a autorului pentru zăpadă, munte, dar poate și mai mult, pasiunea pentru urcușul spre piscuri, pe care l-a practicat toată viața, sfidând anii”. – Le Monde
Pascal Bruckner, născut la Paris în 1948, este romancier, eseist și una dintre figurile emblematice ale intelectualității franceze. La Editura Trei au apărut romanele: Fiul cel bun, Casa îngerilor, Luni de fiere, Hoţii de frumuseţe, Care dintre noi doi l-a născocit pe celălalt?, Iubirea faţă de aproapele, Căpcăunii anonimi, Copilul divin, Palatul chelfănelii, Iubito, eu mă micşorez!…, Păzea, se-ntoarce Moş Crăciun!, Paria, Un an și o zi, volumul de teatru Ce dorește domnul?, precum şi eseurile Noua dezordine amoroasă, Fanaticii apocalipsei, Paradoxul iubirii, Căsătoria din dragoste, Euforia perpetuă, Mizeria prosperităţii, Tirania penitenţei. Eseu despre masochismul occidental, Înțelepciunea banilor, Un rasism imaginar și Un vinovat aproape perfect.
Editura Trei
