Istoricul militar Robert Wilcox dezvăluie misterul din jurul morții unuia dintre eroii de război proeminenți ai istoriei: George S. Patton. Cartea la care a lucrat 10 ani ne dezvăluie adevărul șocant din spatele accidentului mortal al generalului, sub titlul: „Target Patton – The Plot to Assassinate General George S. Patton”.
„Avem o situație groaznică cu acest mare patriot, el este scăpat de sub control și trebuie să-l salvăm de el însuși”, declara șeful OSS (Oficiul pentru Servicii Strategice, precursorul CIA). Jurnalele recent descoperite ale unui asasin plătit de OSS în timpul războiului dezvăluie că șefii de spionaj americani îl voiau pe Patton mort.
Moartea generalului Patton, survenită în decembrie 1945, este unul dintre misterele de durată ale epocii războiului. Deși suferise răni grave într-un accident de mașină, se credea că se va recupera și era pe punctul de a fi trimis acasă. Acum, după o investigație de un deceniu, istoricul militar Robert Wilcox susține că șeful OSS, generalul „Wild Bill” Donovan, i-a ordonat unui trăgător de elită, Douglas Bazata, să-l reducă la tăcere pe Patton.
Cartea conține interviuri cu Bazata, care a murit în 1999, și extrase din jurnalele sale, în care detaliază modul în care a organizat accidentul de mașină, punînd un camion de trupe să intre în Cadillac-ul lui Patton și împușcîndu-l apoi pe general cu o mișcare scurtă. Bazata a mai sugerat că atunci cînd Patton a început să-și revină după rănile sale, oficialii americani au închis ochii, în timp ce agenții NKVD (precursorul KGB-ului), l-au otrăvit pe general.
Autorul volumului a declarat pentru „Sunday Telegraph”: „Atunci cînd am discutat cu Bazata, acesta era cuprins de remușcări, din cauza crimelor pe care le făcuse. Mi-a mărturisit că el a provocat accidentul și că i s-a ordonat să facă acest lucru de către Wild Bill Donovan”. Iar Donovan i-a spus: „Avem o situație groaznică cu acest mare patriot, este scăpat de sub control și trebuie să-l salvăm de el însuși și de la distrugerea a tot ceea ce au făcut aliații”.
Asasinul Bazata a dus o viață extraordinară. A fost membru al Jedburghs, unitatea de elită care s-a parașutat în Franța pentru a ajuta la organizarea Rezistenței înainte de „Ziua Z”, în 1944. A fost decorat de patru ori cu „Purple Heart”, iar statul francez i-a conferit de trei ori „Croix de Guerre” pentru meritele sale excepționale pe cîmpul de luptă. După război a devenit un artist celebru care s-a bucurat de patronajul Prințesei Grace de Monaco cît și de cel al ducelui și ducesei de Windsor. Era prieten cu Salvador Dali, care i-a pictat un portret lui Bazata întruchipîndu-l drept Don Quijote. Și-a încheiat cariera în funcția de consilier al secretarului de marină al președintelui Ronald Reagan, John Lehman, membru al Comisiei 9/11 și consilier al campaniei prezidențiale a lui John McCain.
Autorul cărții l-a mai urmărit și intervievat pe Stephen Skubik, un ofițer din corpul de contrainformații al Armatei SUA, care a recunoscut că aflase că numele lui Patton se afla pe „lista morților lui Stalin”.
Scenariul pare exagerat, dar istoricul militar a construit un caz convingător pe care oficialii americani îl doreau ascuns. Cel puțin cinci documente referitoare la accidentul de mașină au fost scoase din arhivele americane și desecretizate. Șoferul camionului a fost mutat la Londra înainte de a putea fi audiat și nu a fost efectuată nici o autopsie cadavrului lui Patton.
Cu ajutorul unui expert de la Cadillac din Detroit, Wilcox a dovedit că mașina expusă în muzeul „Patton” din Fort Knox nu este cea pe care o conducea Patton. „Este o mușamalizare”, scrie autorul.
Patton nu avea încredere în ruși, credea că Eisenhower l-a împiedicat (în mod fatal) să închidă așa-numitul „Falaise Gap” în toamna anului 1944, oferind ocazia trupelor germane să evadeze, pentru a reintra în luptă mai apoi. Acest lucru a dus la moartea a mii de americani în timpul contraofensivei de iarnă, care a devenit cunoscută sub numele de „Bătălia Bulge”.
Pentru a-l liniști pe Stalin, Armata a 3-a a primit ordin să se oprească, pe măsură se apropia de granița germană și a fost împiedicată să cucerească Berlin-ul sau Praga, mișcări care ar fi putut împiedica dominația sovietică a Europei de Est de după război.
Istoricul a făcut niște declarații surprinzătoare pentru „Sunday Telegraph”: „Patton urma să demisioneze din armată. Voia să intre în război cu rușii. Administrația credea că este nebun. El știa și secrete ale războiului care ar fi ruinat cariere. Nu cred că Dwight Eisenhower ar fi fost vreodată ales președinte dacă Patton ar fi trăit pentru a spune lucrurile pe care a vrut să le spună. Cred că există suficiente dovezi aici că, dacă ar fi să merg la un mare juriu, aș putea probabil să întocmesc un rechizitoriu, dar poate nu să obțin o condamnare”.
Charles Province, președintele „Societății Istorice George S. Patton”, a spus că speră ca volumul să fie privit ca o dovadă definitivă a complotului descoperit. El a precizat: „Au fost o mulțime de oameni care erau al naibii de bucuroși că Patton a murit. Avea de gînd să deschidă cu adevărat ușa la o mulțime de lucruri pe care le-a ascunsese armata”.
În calitate de administrator postbelic al Germaniei înfrînte, Patton a tras un semnal de alarmă cu privire la pericolele invadării sovietice în Europa. În 1945, cu puțin timp înainte de a zbura acasă în State ca un erou cuceritor, a fost implicat într-un accident de mașină misterios care l-a lăsat parțial paralizat. Două săptămîni mai târziu, exact cînd medicii erau pe cale să-l externeze pentru recuperare, a murit. Armata a declarat că accidentul de mașină a fost un simplu accident, iar moartea a fost naturală. Cu toate acestea, mărturiile martorilor cu privire la accident au fost contradictorii, actorii cheie ai accidentului au dispărut, rapoartele oficiale de asemenea, soldaților li s-a ordonat să păstreze tăcerea și nu a fost efectuată nici o autopsie asupra cadavrului.
Provocatoare, șocantă și convingătoare, cartea „Target Patton – The Plot to Assassinate General George S. Patton” te poartă prin labirintul de negări, contradicții și trădări din spatele unuia dintre cele mai mari mistere nerezolvate ale celui de-al Doilea Război Mondial.
Geo Alupoae, critic de teatru
