Cîntecul pe care îl fredona adesea era „I’m just a gigolo”, foarte potrivit. Este ce credea Porfirio Rubirosa despre el însuși. Ce caută acest episod frivol într-o carte simandicoasă? Răspuns – m-a convins lista fabuloasă a amantelor lui furnizată de presă între anii 30 și anii 60 ai secolului trecut. Dolores del Rio, Marylin Monroe, Ava Gardner, Rita Hayworth, Soraya, împărăteasa Iranului, Joan Crawford, Veronika Lake, Kim Novak, Judy Garland, Eva Peron. Și e numai un modest extras. Lista este mult mai lungă. Avea boala la femei celebre și bogate. Îi plăcea să pozeze paparazzilor cu ele pe plaje toride, în stațiunile montane exclusiviste, în cluburi de noapte de lux, la evenimente mondene pentru VIP-ri. Este cea mai bună reclamă pentru un playboy – o femeie tînără, bogată, frumoasă, surîzătoare, agățată de brațul tău. IQ-ul nu se afla neapărat printre calitățile ei. Îi trebuie doar un bikini, pantofi cu tocuri cui, bijuterii veritabile. Dacă e sezon rece, o blană nu mai ieftină de 50.000 de dolari, un taior Chanel, alte tocuri cui, niște bijuterii.
Imaginea atrage fantasmele femeilor, dar și pe ale bărbaților, în egală măsură. Și domnii se visează ceva, nu numai ele. În cazul nostru – unul disperat – domnii se doresc/se cred mari seducători. Cred că nu le rezistă nici una. Își doresc din tot sufletul să fie Don Juan sau Casanova. Ei au fost/sînt dintotdeauna idolii părții bărbătești pe planetă. Un secret – bărbații pierd tot atît timp în fața oglinzii ca și ele, după ceas. Ce fac? Verifică freza, căutătura ochilor, bicepșii, dantura și ce mai face parte din înzestrarea unui mascul feroce. Urmează partida de vînătoare, ieșirea pe teren. Numai că pe cîmpul de bătălie foarte puțini reușesc. Unul a fost Porfirio Rubirosa. Povestea lui nu este numai despre bărbați și femei, ci este mai ales despre fantasme. Despre imaginarul colectiv, despre fascinația reciprocă dintre sexe.
Profirio Rubirosa era diplomat – de origine dominicană. Venea din înalta burghezie. Educat la Paris. A avut șase neveste și sute de amante, una și una. Cum nu avea banii lui (nu era să trăiască din salariul de diplomat!) îi trebuia cineva care să-i întrețină modul de viață și își vindea farmecele cui trebuia. Doamnele achitau notele de plată. Gusturile lui erau extrem de costisitoare. Mașini de curse, cai de rasă, iahturi, călătorii, bani de buzunar, bijuterii, ceasuri de lux, etc. Alegea atent – aristocrate, văduve bogate etc. Jet-setul epocii era lumea în care se învîrtea.
Cîteva date. S-a căsătorit întîi cu fata dictatorului Republicii Dominicane, Trujillo. A făcut o partidă strălucită, cum se spune. După nuntă este numit în post la Berlin, era perioada Jocurilor Olimpice, 1936. Aici, povestește soția lui mai tîrziu, a petrecut toate nopțile în oraș, fără ea. Apărea în zori acoperit de urme de ruj. S-a ocupat mai puțin de relațiile cu Hitler&Co sau de soție, ci mai mult de nemțoaicele frumoase. În 1938 divorțează și stîrnește furia socrului. Trujillo era un clown, un personaj pitoresc, înzorzonat cu decorații, grade militare, uniforme excentrice. Și-a amenințat ginerele că-l omoară, ceea ce nu s-a întîmplat totuși. Mai mult, Trujillo i-a cerut să îi aranjeze o vizită la Paris, ca să facă un tur al locurilor deochiate. A fost foarte mulțumit după vizitele la bordelurile de lux, în baruri de noapte și l-a iertat. L-a numit în post la Ambasada Dominicană din Paris. A fost un diplomat activ, a mai trecut prin ambasadele de la Buenos Aires, Washington, Havana etc. În acei ani își face numele de playboy internațional. Devine o prezență amoroasă extrem de activă în lumea bună. Are multiple aventuri cu staruri de cinema, starlette, burgheze singure, moștenitoare bogate, aventuriere ca și el, rătăcite prin viață. Tot ce se nimerește, dar mereu tinere, frumoase, celebre.
Vine războiul, 1 septembrie 1939. În 1942 se căsătorește cu frumoasa actriță Danielle Darieux, cel mai mare star al cinematografului francez. Vestea proastă este că Republica Dominicană intră în război alături de Aliați. Franța vichistă, sub mareșalul Petain – era aliata lui Hitler. Rubirosa este închis în Germania în lagăr. Gestapo îl bănuia de spionaj încă din anii 30. Nu era singurul serviciu secret care l-a suspectat. Danielle Darrieux – ca să îl întîlnească – participă în 1942 la un turneu oficial al artiștilor („colaboraționiști” li s-a spus ) la Berlin. Aici intervine pe lîngă oficialitățile naziste să fie eliberat. Reușește. Situația i-a fost reproșată după război. Îndată după eliberarea Parisului, mașina lor a fost recunoscută de trecători și atacată cu pietre. Cei doi au divorțat în 1947…
A treia căsătorie Rubirosa a încheiat-o cu Doris Duke (în 1947), moștenitoarea unei uriașe averi bazate pe tutun. Mariajul a durat un an, din 1947, 1 septembrie, pînă în octombrie 1948. La divorț a primit din partea ei 25.000 $/lunar pînă la viitoarea căsătorie. A mai primit o plantație de cafea în Republica Dominicană. Mai multe mașini sport, un avion B 25 convertit pentru sport, plus un palat din secolul XVII-lea, la Paris. Nu era rău pentru un an de căsătorie. Suferi, dar să știi că face!, a comentat un umorist. Cu Barbara Hutton a făcut a 4-a căsătorie. A durat și mai puțin – numai 53 de zile. Barbara Hutton era cea mai bogată femeie din lume la acea dată, moștenitoarea lanțului de magazine Woolworth. Era la a 5-a căsătorie (din 7). Rubirosa nu a băgat se pare de seamă că își luase o nevastă, a continuat relația cu Zsa-Zsa Gabor. În viața lui existau și alte femei cu care nu ezita să se afișeze. După nici două luni au divorțat. Rubirosa a primit cu această ocazie încă un avion B-25, cai pentru polo, o flotă de pescuit în Atlantic, bijuterii și 2,5 milioane dolari, cadou, să aibă de o chiflă. E de presupus că aceste două căsătorii au fost niște afaceri. Căsătorie în schimbul bunurilor transferate la divorț.
În 1956 s-a căsătorit cu altă actriță, tot franțuzoaică – Odile Rodin. De mirare, mariajul a durat 9 ani, pînă în 1965, cînd Rubirosa a murit în condiții tragice. Acesta ar fi dosarul lui de cadre, CV-ul, cum spunem azi. Ce a amintit presa în necroloage atunci cînd i-a anunțat decesul. Figura lui însă depășește aceste note seci. Mitul lui Don Juan nu a dispărut de la Mozart încoace. Memoriile lui Casanova – deși mii de pagini – se vînd excepțional cînd se trage o nouă ediție. Interesul pentru seducătorul căruia îi cad femeile la picioare nu a slăbit cu o iotă. Ce bărbat nu visează că în ușa camerei de la hotel noaptea bate cineva. Deschizi și dai de o frumusețe așteptînd să deschizi. Altele preferă să strecoare bilețele de amor. Pentru unul ca el se aruncă femeile de la etaj, iau barbidurice, se atîrnă în ștreang. Femeile sînt dispuse să își lase rușinea, să nu le pese de nimic, numai să aibă o aventură de-o noapte cu el. Și, firește, să afle lumea! Cum altfel?
Mitul lui Casanova a rămas intact pînă în epoca noastră. Chestiunea complicată este cine ridică mănușa? Lăudăroși sînt pretutindeni, atîrnă de mese prin cîrciumi. Fac parte din specia celor care se laudă cu aventurile lor cu femeile. Scîrbos, mai și povestesc ritualul respectiv (adesea mint). Aparțin celei mai întunecate părți a bărbatului. Dacă nu reușește în realitate să dea gata femeile, compensează în închipuire. Dezvoltă fantasme. De ce a reușit Porfirio Rubirosa să seducă atîtea femei? Și ce femei!!! Este întrebarea cheie. Trebuie să îi dăm credit, știe bine se spune. S-auzim! Fii foarte atent la cea pe care vrei să o cucerești. Fă-o să se simtă cea mai importanta ființă de pe pămînt! „Există mulți bărbați excelenți în pat, dar nu poți să iei cina cu ei la un restaurant”. Fii gata cînd se ivește ocazia! Nu e sigur că va apărea alta. Cînd ai o șansă, n-o lăsa să-ți scape. Fii disponibil în orice clipă pentru o aventură. Pe scurt, fii gata oricînd de o partidă de sex! Evită cu orice preț plictiseala! Cînd apare, schimbă dama! Și mai presus de orice, fii discret! Este decalogul unui don Juan.
Acesta a fost personajul întruchipat cu strălucire la jumătatea secolului XX de Porfirio Rubirosa. Un playboy, un gigolo, un seducător. A murit la fel de frenetic, de aventuros, riscînd. S-a întîmplat la 16 iulie 1965, pe cînd se întorcea cu Ferarri-ul său ultimul tip, 250 GT argintiu. Rula cu viteză, cum obișnuia. Se întorcea prin pădurea Bois de Boulogne – era dimineață – de la Clubul Jimmy’s unde sărbătorise cîștigarea Cupei Franței la polo cu echipa sa. A agățat cu aripa o mașină staționată la bordură. Mașina lui a fost proiectată într-un castan. A murit pe loc. Avea 56 de ani.
Fragment din „Repertoarul amorului”, volumul doi, în pregătire la Editura Hypeliteratura, toamna lui 2020.
