Georg Schmetterling von Bukovina  

Gheorghe Flutur s-a declarat fan al lui Iancu Flondor, dar asta nu-l împiedică să-l facă pe marele patriot român să se răsucească în mormînt

Georg Schmetterling von Bukovina  

Pentru deschiderea din acest număr al gazetei noastre am apelat la specialist. Specialistul se numește revista „Historia”, care i-a alocat un spaţiu consistent unui bucovinean adevărat sub titlul „Iancu Flondor, omul cel mai de vază al Bucovinei”.

Ne-am permis să decupăm o parte consistentă din lucrarea specialistului pe care o reproducem aici şi în pagina 3. După care vom trage concluzia, dar nu înainte de a veni şi noi cu cîteva informaţii de dată recentă, în centrul acestora fiind iubitorul de Bucovina Gheorghe Flutur, preşedintele PNL al Consiliului Judeţean Suceava.

Scrie „Historia”: „Iancu Flondor a preluat președinția Partidului Român în februarie 1909, însă, după mai puțin de doi ani, în noiembrie 1910, demisionează, explicînd că « discordia și lupta între Frați, care au cauzat neamului nostru în Bucovina în ultimul deceniu multe și dureroase scăderi, consumând cu desăvârșire puterile Românilor și războiul lor contra deznaționalizării, încep din nou a se încuiba în rândurile noastre. În fața acestor împrejurări de tot triste îmi este peste putință a răspunde pentru viitorul neamului românesc în Bucovina și trebuie cu inima întristată să mă retrag de la conducerea partidului național ». În ciuda numeroaselor insistențe de a rămîne în fruntea românilor bucovineni, Flondor a refuzat acest lucru. « Lupta între frați » de care vorbea Iancu Flondor avea pentru el, pe lîngă sensul general (de frați români), și sens propriu, ținînd cont că frații săi Nicu și mai ales Tudor (care murise de doi ani) se număraseră printre membrii importanți ai facțiunii conservatoare. Noua retragere a lui Flondor a fost întreruptă de izbucnirea Primului Război Mondial, văzut de românii bucovineni ca motiv de speranțe pentru o eventuală unire cu România”.

Haideţi acum în pagina 3.

 

„Iancu Flondor primește în 1915 vestea că România urmează să intre în război împotriva Austro-Ungariei, alături de invitația de a se refugia în România, pentru a evita eventualele probleme cu autoritățile austriece.  Flondor însă refuză, rămîne în Bucovina și încearcă să intervină pentru a ușura condițiile populației de aici, lucru care i-a atras probleme cu autoritățile în 1917. Iancu Flondor este chemat din nou în fruntea românilor bucovineni în 1918. La 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a românilor din Bucovina, care votează unirea provinciei cu Regatul României. Tot atunci este format un Consiliu Naţional și un organ cu caracter de guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de stat. Guvernul provizoriu avea un Comitet Executiv, al cărui preşedinte a fost ales Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie are loc Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, unde Iancu Flondor le spune celor prezenți că « o iobăgie națională de aproape un secol și jumătate, pe cât de dureroasă, pe atâta de rușinoasă, e pe sfârșite. Poporul român din Bucovina este pe cale de a sparge și de a lepăda lanțul care i-a ferecat sufletul ». Congresul hotărăște « unirea necondiționată și pe vecie » a Bucovinei cu România”.

Ne pare rău, dar din cauza informaţiilor care le publicăm în continuare vom tulbura somnul de veci al lui Iancu Flondor, care va începe să se răsucească în mormînt. Preşedintele PNL al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, cel care a pus portretul lui Iancu Flondor pe faţada Casei Culturii Suceava încă de anul trecut, se pregăteşte să sărbătorească ruperea Bucovinei de Imperiul Austro-Ungar şi 100 de ani de la lipirea ţinutului la România alături de austrieci. Mîndru nevoie mare, domnul Flutur a spus că la invitaţia domniei sale, în perioada 1-5 octombrie, şapte parlamentari austrieci şi secretarul Parlamentului Austriei vor vizita Suceava pentru că-şi doreşte ca în Anul Centenar să strîngă legăturile cu Austria.

Deci, pe lîngă sindromul Stockholm există şi sindromul Viena care este mult mai periculos pentru că se manifestă şi peste 100 de ani şi la oameni cu funcţii de conducere.  În încheiere o să mai spunem că Gheorghe Flutur a spus că dat fiind faptul că pe 27 octombrie se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea Consiliului Naţional Român din Bucovina vrea să dezvelească o statuie a lui Iancu Flondor. Mai bine nu, domnule preşedinte, că s-ar putea să vă arunce Iancu Flondor o privire de s-o ţineţi minte toată viaţa.

Sorin AVRAM