Scutiţi de chirie pentru perioada cît centrul comercial a fost închis de ISU Suceava, bazariştii ar putea să fie obligaţi, totuşi, să scoată banul din buzunar, din cauza consilierului local Geniloni Sfeclă, un vechi pesedist, dar un şi mai vechi bazarist. După aproape o lună în care, teoretic, a fost închis, bazarul din Lunca Sucevei şi-a reluat activitatea în uralele comercianţilor şi în chiotele de bucurie ale cetăţenilor obişnuiţi să-şi facă aprovizionarea de-acolo. După îndelungi tratative cu bazariştii care nu vroiau să-şi mute chioşcurile de pe axul principal al centrului comercial, pentru a permite maşinilor de pompieri să intervină în caz de incendiu, şi după ce au fost luate o serie de măsuri solicitate de ISU, porţile bazarului s-au deschis din nou larg, spre uşurarea comercianţilor şi spre mulţumirea buzunarelor cumpărătorilor. Însă, atenţie, bazarul ar putea fi închis din nou, dacă nu vor fi respectate regulile impuse de ISU, a atras atenţia primarul Sucevei, Ion Lungu. Spuneam în debutul articolului că bazarul a fost închis doar teoretic, fiindcă, practic, acolo s-au făcut acte de comerţ, la care cumpărătorii au participat prin escaladarea gardurilor. Pentru că porţile centrului comercial au fost sigilate şi, teoretic, nu şi-au putut desfăşura activitatea, bazariştii au cerut să nu mai plătească nici un fel de chirie pentru perioada în care bazarul a fost închis. Rugămintea bazariştilor a fost ordin pentru primarul Ion Lungu, care i-a băgat în şedinţă pe consilierii locali. La şedinţa care a avut loc pe 26 noiembrie 2015, au fost prezenţi 20 de consilieri. 17 dintre aceştia au votat pentru scutirea de la plata chiriei, iar trei s-au abţinut de la vot. Numai că decizia Consiliului Local Suceava este lovită de nulitate, iar bazariştii ar putea să fie obligaţi să marce banul şi pentru perioada în care centrul comercial a fost închis.
Geniloni Sfeclă este un pesedist vechi şi un bazarist şi mai vechi. Din declaraţia de avere a acestuia rezultă că este proprietarul firmei „Geniloni” SRL împreună cu Lukas Gabriel. Conform informaţiilor de la Registrul Comerţului, firma are un punct de lucru în bazarul de pe Calea Unirii. „Geniloni” SRL are un spaţiu comercial cu o suprafaţă de 23,2 metri pătraţi, iar pentru fiecare metru pătrat plăteşte o chirie lunară de 18 lei. Începînd cu anul 2012, bazaristul pesedist Sfeclă este consilier local. Geniloni Sfeclă a participat la şedinţa din 26 noiembrie a Consiliului Local Suceava şi a votat în favoarea scutirii de la plată a chiriei pentru perioada cît bazarul a fost, teoretic, închis. Şi acum să vedem ce spune legea. În articolul 46 din Legea 2015/2001 se arată următoarele: „(1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărîrilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude pînă la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local. (2) Hotărîrile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sînt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată”. Legea mai spune că domnul consilier trebuia să anunţe la începutul şedinţei că se abţine de la vot, pentru că are un interes patrimonial. Ce spune Geniloni Sfeclă: „Da, am un chioşc în bazar. Nu trebuia să votez? Eu am chioşcul de 20 de ani în bazar, nu l-am dobîndit în timpul mandatului. Nu ştiam că trebui să mă abţin de la vot”. Domnul Sfeclă poate că nu ştia, pentru că dumnealui nu-i din oraş, ci din bazar, dar ar fi trebuit să ştie primarul Ion Lungu şi secretarul municipiului, Ioan Ciutac. Să ştie că domnul Sfeclă este bazarist şi că trebuie să se abţină de la vot, şi, în consecinţă, ar fi trebuit să-i spună că trebuie să stea cuminte în banca lui. Acum, aşteptăm o reacţie din partea Prefecturii Suceava, care ar trebui să atace în contencios administrativ decizia Consiliului Local Suceava cu privire la scutirea de plata chiriei în bazar. Şi mai aşteptăm să vedem dacă domnul Sfeclă o va sfecli, atît la partid, cît şi în bazar, în cazul în care decizia deliberativului local va fi anulată, iar comercianţii vor trebui să scoată banul din buzunar.
