„Am fost pentru prima dată în Soroca și m-a frapat liniștea existentă acolo. Din punct de vedere geografic, Soroca este înconjurată de dealuri. Cetatea Sorocăi este deasupra Nistrului și e foarte, foarte, foarte multă verdeață. Este un orășel cu vreo 30.000 de locuitori, comparabil cu Rădăuțiul de la noi. Stînd de vorbă cu foști primari, cu oameni din administrație, cu oameni simpli, ei sînt într-o comunitate și se cunosc aproape toți. Ei formează un grup compact și toată lumea se cunoaște, se respectă. Dat fiind faptul că foarte mulți tineri au plecat, au migrat, comunitatea, numeric vorbind, ca populație, s-a restrîns. Și-atunci mi s-a zis că, în general, ei se cunosc unul cu celălalt și se ajută la nevoie. Asta ar fi pe de o parte. Pe de altă parte, am rămas neplăcut surprins de modul nu foarte ușor de viață, pentru că salariile sînt foarte mici. Ca să dau un reper, primărița din Soroca, doamna Lilia Pilipețchi, are un salariu net nu mai mare decît echivalentul a 500 de euro. Or, mergînd într-un supermarket de-acolo, am constatat că prețurile lor sînt similare cu prețurile din România. Lucrătorii din administrația Sorocăi au un salariu de 250-300 de euro. Cînd i-am întrebat dacă se descurcă, mi-au răspuns cu demnitate și elegant că <da>, pentru că mai strîng cureaua. Mi-a plăcut că nu s-au văitat. La Soroca, limba română o vorbește absolut toată lumea. Ca și Soroca, și alte localități au fost supuse unui proces agresiv de rusofonizare după 1944 și m-am așteptat ca acest spirit rusofon, începînd de la etichetele din magazine sau firmele din oraș, ori străzile… Vă dau un exemplu: străzile din Soroca, începînd de la Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Titulescu, absolut toate au denumiri ale personalităților marcante ale literaturii și istoriei românești. Este un lucru extraordinar. Apoi, acea adiere prorusă, cum s-ar spune, la Soroca nu prea mai bate. După ce au putut merge în Occident, tinerii și persoanele cu vîrsta medie care s-au întors și-au dat seama că șansa lor este să se îndrepte cu fața către vest, nu către est. Marea majoritate a populației, într-o proporție covîrșitoare, privește cu încredere către România și către vest, și își vede viitorul în Uniunea Europeană. Pentru prima dată, spre surprinderea și mirarea mea, doamna primar Lilia Pilipețchi a făcut un act de curaj. Cînd am intrat în Soroca am rămas uimit, frapat, de faptul că pe toți stîlpii era și steagul Uniunii Europene, chiar dacă nu sînt integrați în UE. Pe toți stîlpii și în Piața Centrală din Soroca s-au arborat steagul și emblema municipiului Soroca, iar între a fost instalat drapelul Uniunii Europene. A fost un act de curaj, de foarte mare curaj, din partea primăriței Lilia Pilipețchi, lucru care probează orientarea sa pro-România, pro-europeană. Chiar a fost un act de curaj, pentru că nu ai cum să ai lumea 100% mulțumită de unele decizii pe care le iei. Însă, marea majoritate a populației și-a dat seama că orientarea este către România și către vest. La Soroca am regăsit acea atmosferă frumoasă, efervescentă, pe care am trăit-o și noi prin anii de preaderare cînd aveam un obiectiv, cînd aveam un țel, cînd luptam parcă mai mult pentru comunitățile din care facem parte. La Soroca mi-a plăcut modul natural în care se comportă oamenii, modul cum se respectă unii pe alții și modul în care își respectă cetatea și comunitatea”. Ovidiu Milici, consilier al primarului Sucevei, a participat la Zilele Orașului Soroca.
