Lucrul interzis, mai atractiv

Profesoara Adriana Nichitean, directoarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Suceava, a făcut un comentariu în contextul discuțiilor tot mai dese, în tot mai multe țări, inclusiv în România, referitoarea la interzicerea accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 15/16 ani. Premierul Ilie Bolojan a spus în mod repetat că, în opinia sa, măsura interzicerii accesului pentru copii ar fi inutilă, pentru că aceștia oricum ar găsi metode să acceseze rețelele.

E, într-adevăr, o discuție amplă. Cred și eu că cei mici găsesc variante. Din păcate, chiar la vîrste mult mai fragede, să intre pe rețele de socializare, să intre pe tot felul de site-uri… Ceea ce cred eu că trebuie făcut, așa, un pic mai apăsat, e să încercăm noi, adulții, să avem discuții oneste, deschise, în familie, chiar mai mult în familie, astfel încît să le explicăm care sînt riscurile la care se expun. Și minunat ar fi ca acest demers de a intra pe rețelele sociale să fie dublat de o preocupare pentru dezvoltarea gîndirii critice, astfel încît copiii să înțeleagă cînd o informație este corectă, sau cînd una nu e corectă și că e doar, așa, pentru a atrage. Să poată să distingă între ceea ce e util și ceea ce nu este util. Așa că, în opinia mea, ceea ce este foarte important, e ceea ce se întîmplă, cum spuneam, în familie, la capitolul prevenție și informare, astfel încît un copil care alege și are acces, din păcate, poate și acolo unde n-ar trebui să aibă acces potrivit vîrstei, să aleagă în cunoștință de cauză informații la care se raportează și valorile, deși e foarte greu, într-adevăr, pentru că la vîrstele astea mici lucrurile sînt destul de complicate.

(De multe ori nu reușesc adulții să distingă, mulți dintre ei, și atunci cum să avem așteptări de la copii la așa ceva?) Eu zic că putem avea așteptări dacă, nu știu, printr-o campanie, prin demersurile acestea de informare, de educație, și poate e cazul să ne îndreptăm mai mult spre adulți la început și apoi spre copii. Nu sînt adepta interzicerii unor lucruri, pentru că știm că acele lucruri care sînt interzise devin și mai atractive, și mai dorite, și se găsesc variante prin care să se ajungă în spațiul acesta online de către copii. Dar, măcar atunci cînd intră să fie, cu ghilimelele de rigoare, înarmați cu cîteva abilități sau deprinderi. La vîrste mici e clar că este un rol foarte important în privința accesului. Atunci cînd îi luăm un smartphone și îl trimitem la școală cu el, deși regulile școlii interzic utilizarea lui în incinta școlii, noi, ca părinți, încurajăm un astfel de comportament”.