Domnilor jurnaliști,

Cu adîncă mîhnire în cuget și-n simțiri am luat act de blasfemicul (nu am căutat în Dicționarul Explicativ să văd dacă acest cuvînt chiar există, dar și dacă nu este, domniile voastre oricum veți fi înțeles despre ce e vorba) articolaș din pagina 3 a publicației dumneavoastră, intitulat „Bunul slujitor al bisericii”, pe care, la simpla vedere a titlului, eram deja convins că l-ați amplasat greșit în acea pagină, în loc să figureze la rubrica Jupân de Salon. Numai că, după ce am purces la lecturarea blasfemiei, m-am îngrozit de cîtă răutate, aproape diavolească, zace în tastaturile cu care produceți asemenea monstruozități de presă, ceea ce mă face să cred cu tărie că s-ar cuveni făcută o sfințire a aparaturii dumneavoastră, după toate regulile artei bisericești, prilej cu care, dacă se vor produce scurtcircuite la atingerea acestora cu apă sfințită, atunci e clar că acolo sălășluia duhul rău care prin electrocutare va fi dispărut întocmai și la timp, cum se zice în ordinele de zi pe unitatea noastră, ptiu!, pardon, cum se zice nu știu unde… am uitat, că de la o vîrstă mai uită omul.

Revin la ideea principală: aceea conform căreia, bazîndu-vă pe o declarație de-a mea, conform căreia se vor verifica cu etilotestul slujitorii Domnului „la începutul și la sfîrșitul programului de lucru”, dv. ziceți că „ești călugăr non-stop” și nu doar între orele 8 și 16. Perfect adevărat. Dar cine a zis că eu le pun fiola-n bot, pardon, că îi controlez cu etilotestul la 7.59, respectiv la 16.03? Programul de lucru al călugărului e de cînd se naște (că care devine călugăr se vede încă din scutece, are el ceva așa, aparte, nu vă spun ce, că e secret de serviciu) și pînă dă colțu’, pardon, așa se spune la dv., la lucrătorii din presă, la noi, în lumea monahală se zice: pînă se duce la Domnul. Conform acestui algoritm, călugărul nu e nici măcar băut vreodată, fiindcă bebelușul bea lapte, deci degeaba suflă în fiolă, iar cînd e mort, ar sufla el, da’ nu mai poate.

Concluzia e că călugării nu beau, iar acest control tocmai asta urmărește să demonstreze: că ca călugării de abstinenți nu sînt nici, ptiu!, pocăiții!

I.P.S. Calinic, cu privire la călugări, ciocu’ mic!