Doi ani de muncă, ani întregi de uitare

Drumul 174 care pleacă din Șaru Dornei spre Neagra Șarului pînă la ieșirea din Neagra Șarului spre Călimani este în administrarea Consiliului Județean Suceava. Este un drum bun, din beton, și e făcut… Am avut și eu o contribuție la executarea lui în anii 1971-1972. De atunci s-a mai intervenit, pentru că n-ai cum altfel. Durata de exploatare e de 30 de ani. Drumul respectiv a fost exploatat mai ales în perioada de dinainte de 1989. Atunci, în Călimani era activitate de minerit, mă rog, pregătirea pentru exploatarea sulfului și era iadul de pe lume cu circulația. Circulau și utilaje grele și mașini grele. Lucrau Dumere cu 30-40 de tone… Deci, drumul județean s-a făcut în perioada aceea, 1971-1972. Drumul de la ieșirea din sat și pînă în Călimani, sus în exploatare, a fost în administrarea Direcției Silvice o perioadă și apoi a trecut în administrarea exploatării miniere, a Întreprinderii Miniere Vatra Dornei. Drumul ăla s-a făcut în anii `80 în cadrul acțiunii generale <Călimani 1980>. Activitatea minieră a început mai repede, însă aveau nevoie de un drum de incintă pe care să poată circula mașini, utilaje, personal. Și-atunci, în 1980, l-a detașat de la noi, de la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, pe un fost coleg de-al meu de liceu, de facultate și de serviciu, Ioan Bartoi, să coordoneze activitatea. A durat doi ani realizarea drumului:1980-1981. În 1982, Ioan Bartoi a fugit în Statele Unite ale Americii. Noi am trimis de la direcție personal, muncitori, utilaje speciale, autogredere, buldozere, excavatoare și s-a făcut acțiunea generală. Se cîștiga bine pentru că erau 10 ore de muncă. Personalul stătea în vagoane-dormitor, dar erau încropite și baracamente”. Inginerul de drumuri și poduri Eugen Girigan, vorbind despre drumul care duce pe Călimani, la fosta exploatare de sulf, care astăzi arată deplorabil.