Directorul Muzeul Național al Bucovinei, Emil Ursu, despre importanța istorică a Curții Domnești din Suceava, despre legendele legate de tunelurile subterane și despre modul în care această zonă ar putea deveni, în viitor, parte a unui amplu centru pietonal modern al orașului:
”E un lucru absolut laudabil în primul rînd (alocarea de fonduri de către Primăria Suceava pentru remodelarea zonei – n.r.), pentru că vrem, nu vrem, Palatul Domnesc, Curtea Domnescă din zona centrală, era, dacă vreți, centrul vieții politicii medievale și, bineînțeles, diplomatice. Evident, nici un domn nu își invita solii în Cetate. Îi aducea în Palatul Domnesc, de exemplu. Familia domnilor, sfatul și așa mai departe, toate se întîmplau în Curtea Domnescă. Evident, aici trebuie, mă rog, făcută o paranteză – domnii Moldovei aveau mai multe curți domnești, domniile erau într-o formă de itinerare, respectiv vorbim despre curți domnești la Iași, la Vaslui, la Bîrlad, la Bacău…, practic, domnii își permiteau să primească musafiri, să facă sfat domnesc în funcție de zona în care se aflau.
Curtea era ceva mai mare decît se vede acum. La un moment dat, cumva, cuprindea și Biserica Domnițelor. Era, de fapt, Biserica Beizadelelor, Biserica Coconilor, era o biserică de curte. Din păcate, în momentul în care s-a făcut drumul Ana Ipătescu, Calea Unirii, mă rog, drumul a tăiat, toate drumurile mergeau spre Cetate și drumul se lega jos, lîngă apa Sucevei. În momentul în care regimul comunist a făcut drumul, automat s-a tăiat Curtea Domnescă.
Sînt foarte multe legende legate de subiectul tunelurilor. Una spunea că merge pînă la Cetatea Șcheia. Lumea omite faptul că Cetatea Șcheia a fost dărîmată de Petru I Mușat, nici nu a fost, de altfel, finalizată vreodată.
Apoi, mă rog, că lega Curtea Domnescă, că lega Mănăstirea Zamca… nu se pot verifica astfel de informații, nici nu are sens să le verifici. Vă dați seama ce ar fi însemnat să faci un tunel în epocă. Toată lumea știa de el… Uităm faptul că noi avem un pîrîu, astăzi, sigur, este un curs mărunt de apă, cel din Șipote, Cacaina Sucevei… Ce ar fi însemnat? Să treci pe sub pîrîul respectiv și toate astea să se facă în văzul public, că nu aveau instrumente de foraj la vremea respectivă. Și asta ar fi însemnat încă o vulnerabilitate pentru Cetate.
(Ce ar trebui de făcut acolo astfel așa încît să fie scos în evidență monumentul istoric? Ceva în felul în care s-a făcut la Tîrgoviște?) Curtea Domnească de la Tîrgoviște s-a păstrat mult, mult mai bine, pe de-o parte. Pe de altă parte avea și altă configurație, cu acel turn al Chindiei. La Suceava turnul este în picioare, e vorba de Turnul Lăpușneanu. Au existat, de-a lungul timpului, mai multe turnuri, ulterior dezafectate. Practic, astăzi, ansamblul în sine cuprinde Palatul Domnesc, care începe undeva de la mijlocul secolului XIV și se duce pînă la Alexandru cel Bun, deci în secolul XVII. Apoi un turn locuință, care e ruină, e undeva în spatele stației de autobuz din centru, care data tot din secolul XIV-lea. Un turn de poartă, care la rîndul lui este în ruine, e cumva situat la mijlocului corpului de construcție care se află între Colegiul de Artă și strada principală. Și spuneam, acele ruine, anexele alea, care sînt datate începînd cu 1486. Cea mai veche monedă e 1486. Nu știm dacă au avut etaj sau nu. Cel mai probabil au avut. Însă, eu cred că în acest moment, dar sigur, e doar un punct de vedere, trebuie în primul rînd consolidate toate zidurile rămase, eventual ridicate atît cît permite legea. A existat o propunere a domnului arhitect Gheorghe Sion, care s-a ocupat 50 de ani de Curtea Dumnească și care, cumva, propunea și o formă de reconstituire pentru turnul central, zona de turn poartă, tip palat. Eu nu cunosc acest proiect actual, dar sînt convins că nu arată rău, pentru că, în conformitate cu legislația, trebuie făcut de un arhitect acreditat de Ministerul Culturii, care se pricepe la monumente. Asta pentru că ansamblul este în lista monumentelor istorice, lista din 2004 actualizată, și cu număr de inventar, cu cod al listei monumentelor, este de categorie națională.
Evident, costurile ar fi foarte mari, dar, după mine, ar fi foarte interesant de creat o zonă pietonală, iar drumul principal care leagă centrul orașului de Burdujeni, cred că s-ar putea face, nu știu, cu un pasaj, și atunci să lași toată zona Mirăuți, Biserica Domnițelor, Curtea Domnească, toată zona centrală să o lași pietonală… Și atunci ai avea o zonă centrală la fel ca în orice oraș european”.
