Comentariile în barbă la adresa arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, Înalt Preasfinția Sa Calinic, s-au înmulțuit de cînd acesta s-a apucat să schimbe Biserica din temelii. Și nu ne referim doar la bărbile fețelor bisericești, ci și la bărbile fețelor palide de la atîta muncă ale enoriașilor. De pildă, la Sfîntu Ilie lumea este profund nemulțumită de faptul că după ce biserica din vremea lui Ștefan a fost refăcută cu fonduri europene a venit Înaltul Calinic, fost Calinic Botoșăneanul, și a transformat-o în mănăstire, trimițîndu-i pe credincioși să se roage la o biserică mică de lemn. Și mai sînt astfel de exemple în județ de transformare a unor biserici în mănăstiri, lăcașurile de cult revenind la statul pe care-l aveau în Evul Mediu. Arhiepiscopului i-a cășunat acum și pe cel mai vechi lăcaș de cult din municipiul Suceava, Biserica Mirăuți. Dacă nu s-ar fi opus președintele Klaus Iohannis, la Arhiepiscopie ar fi urmat să ajungă cuminți 20 de hectare de teren, pe care Înaltul ar fi vrut să facă o catedrală, cea neterminată de pe Mărășești fiind probabil prea mică pentru Preagrandomania Sa. Înalt Preasfinția Sa este de neoprit, vrînd probabil să transforme județul în cea mai mare mănăstire din lume, în care să viețuiască numai maici și taici care să robotească de dimineață și pînă seara la construcția de palate și catedrale. Într-un stat laic ca România, Înaltul Calinic s-a înstăpînit peste un județ întreg pe care îl conduce în goana calului înapoi în negura timpului sub privirile capetelor plecate ale autorităților ”civile”, cărora le-a dat cîte o diplomă și le ia banii pentru a clădi societatea medievală multilateral înapoiată.
