Înainte de a trece la conținutul propriu zis al rubricii din acest număr, mă văd silit să aduc în acest spațiu un ultim și îndurerat omagiu colegului de redacție de la Jupânu` și prieten în viața de zi cu zi, Victor T. Rusu, între alte multe calități el avînd-o și pe aceea de fin cunoscător al muzicii de aleasă calitate, cheltuind o mică avere din puținul pe care îl cîștiga pentru achiziționarea unor scule muzicale de mare fidelitate, după cum mi-a povestit cîndva, dar pe care nu am reușit să ajung să le și văd. Pentru cei care nu îl știați, Victor era omulețul acela nu mai înalt ca mine, cu un batic înfășurat pe cap și cu un aparat de fotografiat atîrnat de gît, nelipsit de la toate edițiile festivalurilor sucevene (atît la Blues Fest, cît și la Rock Castle) și nici de la orice eveniment cultural sucevean. Îmi va lipsi și ne va lipsi. Mult.
Paul McCartney lansează o veritabilă bombă, ba are și niște explicații cît se poate de plauzibile pentru confecționarea și amplasarea ei în spațiul public: pe 11 decembrie va lansa albumul „McCartney III”, în formate de o diversitate năucitoare: 3.000 de exemplare numărate manual din vinyl roșu, alte 333 vîndute numai la magazinul online al casei de discuri Third Man Records, un alt set limitat la 333 de exemplare din vinyl-galben-cu-pete-negre, creat prin reciclarea a 33 de exemplare din albumele precedente ale seriei („McCartney” și „McCartney II”), alte 4.000 din vinyl alb destinate pieței indie din Statele Unite, dar și… alte formate care urmează să fie anunțate pînă la lansare! Iar eu cînd spun că efectele COVID-19 sînt din cele mai diverse și imprevizibile nu mă credeți! Albumul iese la exact 50 de ani de la primul din seria amintită. Zice Sir Paul McCartney: „Am dus o existență de lockdown cu familia la ferma mea, singura activitate fiind să mă duc zilnic la studio și să încerc să termin niște piese făcute pe jumătate cu ani în urmă. N-am bănuit niciodată că va ieși un album întreg”. Paul, ne-ai pus pe jar. Cît mai e pînă pe 11 decembrie?
