Subintitulat „69 de povești de dragoste din istoria lumii”, recentul volum semnat de binecunoscutul Stelian Tănase adună într-un mănunchi cîteva dintre cele mai faimoase povești istorisiri erotice pe care le-a cunoscut omenirea.
Apărut la Editura Hyperliteratura în 2019, acest volum „te poartă într-o incursiune în unele dintre cele mai pasionale și intrigante povești de dragoste, care la timpul lor au făcut înconjurul lumii”. După cum notează autorul însuși în Postfață, el a ales anumite povești legate de putere, de un tip sau altul: „Orice cuplu este un raport de dominație și control, de cît dai și cît primești. E o contabilitate sufletească, nu rareori meschină.” (p. 244).
Din lunga serie de amanți al căror portret este creionat de scriitor în urma unei documentări meticuloase, am reținut patru perechi care, cu siguranță, îl vor interesa pe cititor. Acestea fac parte din spații și epoci diferite, dar au în comun tragismul iubirii lor.
Clasica poveste de dragoste a lui Eminescu și a Veronicăi Micle apare la pagina 72. Sînt evocate mult cercetatele etape ale iubirii lor, situația socială a fiecăruia, prietenii, protectorii sau detractorii, după care autorul conchide: „Tensiunea din anturajul lor crește continuu, devenise insuportabilă. Nici cei doi nu sînt prea siguri pe sentimentele lor” (p. 73). Este evident că, după atîta suferință, singura cale de ieșire era moartea, a lui Eminescu la sanatoriul doctorului Șuțu, a Veronicăi – prin sinucidere – la Văratec.
Să ne referim acum la o altă celebră pereche din Parisul secolului XX: Coco Chanel și Hans Gunther von Dinckage. În Orașul-Lumină aflat sub teroarea Ocupației, marea creatoare de modă („un personaj central al lumii bune, o mondenă conectată cu elita pariziană”) se întîlnește cu acest personaj central al spionajului german la Ritz. Coco Chanel a fost, după război, acuzată de colaboraționism, dar – datorită notorietății sale – nu a fost supusă unui proces de trădare, așa cum s-a procedat cu alți „collabos” celebri.
La fel de interesanți mi se par Marilyn Monroe și Arthur Miller. După cum se știe, starul american cel mai sexy al secolului trecut, și marele scriitor au surprins pe toată lumea prin căsătoria lor. „Cei doi erau foarte deosebiți. Veneau din medii diferite, aveau agende și sensibilități diferite. Un dramaturg cerebral, reținut, foarte educat, privit de mulți ca un geniu” s-a îndrăgostit de „o femeie foarte frumoasă, un trofeu rîvnit de orice bărbat”. Pentru Marilyn, această relație a fost una profitabilă, mai ales în domeniul carierei. Din păcate, abuzul de alcool, de medicamente, o copilărie nefericită au minat psihicul actriței. S-a sinucis după ce divorțul lor a fost pronunțat în 1961, după o depresie din ce în ce mai accentuată, locuind într-un apartament din New York. Celebrul său soț i-a supraviețuit pînă în anul 2005, când a murit la 80 de ani.
La final, aș vrea să atrag atenția asupra unui cuplu bicultural, format dintr-o faimoasă româncă și un aristocrat englez: Martha Bibescu și Colonelul Thomson. Cunoscută ca fiind una dintre cele mai frumoase femei ale Europei la începutul secolului trecut, prințesa scriitoare l-a cunoscut pe englez la un concert la Cotroceni, înainte de declanșarea Primului Război Mondial. Idila lor a început pe aleile Palatului Mogoșoaia, unde castelana se plimba adesea printre rîndurile de stînjenei și iriși albaștri. Războiul i-a apropiat și cred că tot marea conflagrație i-a despărțit. În timpul ocupației germane a Bucureștiului, Martha a rămas în Capitală, pe cînd el a plecat pe frontul din Orientul Mijlociu. Concluzia? „Totul s-a terminat cînd el a murit tragic. Era ministru al aerului în guvernul laburist de la Londra. Avea un vis – să lege provinciile Imperiului Britanic cu curse de zeppelin. La primul zbor de încercare, spre Karaci, în 1930 – deasupra Franței, la Louvain -, s-a prăbușit.” Scriitoarea, avidă de notorietate (pe care oricum o avea de la prima ei carte, „La bal cu Marcel Proust”) a povestit despre destinul tragic al amantului ei, pentru că era un subiect comercial, la modă.
Nu cred că se poate rezista farmecului acestei cărți. O recomand tuturor celor care doresc să pătrundă în intricațiile acestor povești de alcov, unele diluate de timp, altele minate de teamă. Adesea, ele au schimbat cursul istoriei și chiar conceptul de iubire le datorează mult.
Elena-Brândușa Steiciuc
