La 14 ani de la îngheţarea finanţării pentru podul pesediştilor, cum îi spuneau oamenii Alianţei D.A. podului de la Talpa la Zamostea, fostul senator al Alianţei, Gheorghe Flutur, astăzi preşedinte PNL al CJ Suceava, Gheorghe Flutur, vrea să se întoarcă la locul faptei. Cu gînduri de dezgheţ. Preşedintele PNL al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, este hotărît să aibă o discuţie cu autorităţile din judeţul vecin şi prieten, Botoşani, în legătură cu un pod care ar trebui să lege două localităţi de pe malul Siretului. Una din judeţul nostru scump şi drag şi alta din judeţul lor scump şi drag.Această hotărîre are la baza o afirmaţie a consilierului judeţean PSD Mihai Grozavu, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, care a spus că fraţii noştri de peste Siret ar cam vrea să reia lucrările. Din cauza că nu este pod, locuitorii din Talpa botoşăneană şi cei din Zamostea suceveană, şi nu doar ei, sînt nevoiţi să facă un ocol de zeci de kilometri. Dacă nu ne înşeală memoria, podul început în 1995 şi neterminat nici în ziua de astăzi a reprezentat un proiect comun Suceava-Botoşani finanţat de Guvernul României, pentru că investiţia depăşeşte cu mult puterile financiare ale celor două judeţe vecine şi prietene. Şi dacă memoria nu ne joacă feste, podul a fost început de firma „Cominco” Frasin, cunoscută pentru apropierea de PSD, firmă care e de mult oale şi ulcele. La pod s-a lucrat din cînd în cînd pînă în anul 2004, atunci cînd lucrările au fost sistate definitiv. Ce s-a întîmplat în 2004 în plan politic? Adrian Năstase şi PSD-ul au pierdut alegerile, acestea fiind cîştigate de Traian Băsescu şi de Alianţa DA, PD-PNL. În Parlamentul României au intrat atunci şi următorii domni: Gheorghe Flutur, senator de Suceava din partea Alianţei D.A., Octav Cozmîncă, senator de Suceava din partea PSD, şi Eugen Bejinariu, deputat de Suceava din partea PSD. La vremea respectivă, preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava era Gavril Mîrza, de la PSD, iar preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani era Ion Aniculăesei, de la acelaşi PSD.
Gheorghe Flutur, care pentru o bună perioadă de timp a fost şi ministru în Guvernul Alianţei D.A., făcea alergie la tot ce însemna PSD şi era într-un permanent război cu preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Suceava, Gavril Mîrza, pe care-l acuza că alături de colegii săi pesedişti a dus judeţul în şanţ şi că trage chefuri la cabana Consiliului Judeţean de la Călineşti, unde „se bea cu wiskey cu borcanul”. Nici Octav Cozmâncă, cunoscut drept Cozmâncătorul de primari şi de prefecţi, nu putea fi înghiţit, pentru că se ocupase cu succes de pesedizarea instituţiilor publice. În fine, Eugen Bejinariu fusese secretar general al Guvernului Năstase şi deţinuse pentru două săptămîni funcţia de premier al aceluiaşi Guvern.
Aşadar, Gavril Mîrza – preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava care colabora cu Consiliul Judeţean Botoşani pentru construirea podului, Octav Cozmâncă – originar din comuna Talpa şi Eugen Bejinariu – originar din comuna Zamostea. Deci, pod mai pesedist ca podul Talpa-Zamostea nici că putea exista.
Aşa că au fost tăiate finanţările şi tăiate au rămas, chiar dacă PSD a revenit la putere. Dar cine să-şi mai aducă aminte de Octav Cozmâncă, pe care PSD Suceava l-a scos din partid încă din 2009? Preşedintele PNL al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, vrea să se întoarcă la podul de peste Siret după 14 ani, fiindcă parcă nu-i mai miroase aşa de tare a PSD, pentru că la Consiliul Judeţean Suceava e dumnealui, şi nu mai e Gavril Mîrza, Octav Cozmîncă a ieşit din decor, iar deputatul Eugen Bejinariu e mai mult pe la Bucureşti. Spor la treabă şi Doamne-ajută!
