În 1914, la 8 mai, s-a născut Romain Gary, mare scriitor francez (d. 1980 ).
”În septembrie 1979, la Paris, pe o stradă de obicei aglomerată, cineva a sesizat mirosul greu care ieşea dintr-un portbagaj. Poliţia a descoperit cadavrul unei femei încă tinere (n. 1938 Iowa SUA). Era al celebrei actriţe franco-americane Jean Seberg, cunoscută din filmele lui Otto Preminger – Ioana d’Arc, în 1957, si ”Bonjour tristesse”, după best-sellerul lui Françoise Sagan din 1958. Apoi Jean Seberg s-a mutat în Franţa. Aici a jucat în regia lui Jean Luc Godard ”À bout de souffle”, cu Jean-Paul Belmondo, filmul fanion al Noului Val. L-am văzut în studenție la Cinema Eforie, cinemateca. M-a marcat profund. Rămîne și azi unul din filmele mele favorite. Francois Truffaut a spus despre ea atunci că „este cea mai bună actriță de cinema din Europa”. Cariera ei era astfel lansată. Pariziencele își tund părul băiețește. Tipul frumuseții ei se impune odată cu acest film.
A făcut multe filme, unele de succes, altele mai puţin. S-a căsătorit prima dată cu un avocat, apoi, în 1961, pe ascuns, în Corsica, s-a căsătorit cu Romain Gary (24 de ani diferență de vîrstă), scriitor celebru care cîștigase în 1956 premiul Goncourt și care a introdus-o în lumea intelighenției pariziene. Cei doi au un copil, Alexandre Diego. Mariajul lor este dificil. Jean Seberg este adesea cu nervii la pămînt, mereu sub presiune, preocupată de cariera ei care merge cu suișuri și coborîșuri. E preocupată și de tot felul de cauze umanitare în care obișnuiește să se și implice. Este o ființă generoasă (o dată și-a oferit haina de blană șoferului de taxi care i s-a plîns că nu are destui bani să-i ofere un cadou soției de ziua ei).
La sfîrşitul anilor 60 s-a implicat în mişcarea drepturilor civile împotriva rasismului. Aderența ei se îndrepta mai ales spre grupurile radicale. Contribuia cu bani mai ales. Liderii grupurilor respective nu ezitau să o escrocheze, să o implice, să o folosească, profitînd de naivitatea ei. J. Edgar Hoover, puternicul şef al FBI, a dat ordin să fie “neutralizată”. Să fie supravegheată şi, mai mult, să fie discreditată. În presă au apărut zvonuri, în 1970, că ar fi însărcinată cu un lider al grupării radicale ”The Black Panthers”. Din cauza şocului suferit în timpul acestei campanii de denigrare, copilul (o fată, Nina) a murit la două zile după naştere. A îngropat-o în localitatea sa natală din Iowa într-un sicriu de sticlă, pentru a se vedea că fetița este albă, să demonteze calomniile lansate de FBI contra ei. Tatăl biologic era un mexican, student, rebel, Carlos Navarra. Jean Seberg, copleșită de atacurile din presă, a părăsit SUA întorcîndu-se la Paris. Au urmat repetate depresii şi cîteva tentative de sinucidere.
Cînd Poliţia a găsit-o în septembrie 1979 era moartă de 11 zile. Jean Seberg consumase alcool (conținutul unei sticle de whisky) și înghițise o supradoză de barbiturice. În mașină (Renault 5, alb) a fost găsită o scrisoare adresată fiului ei, cu acest conținut: „Diego, mon cher, pardonne moi! Je ne peux vivre avec mes nerfs. Je rechute. Sois fort. Sais combien je t’aime. Maman”.
În presă au apărut speculații. S-a scris că a fost ajutată să se sinucidă, suspect fiind partenerul ei de atunci, un tînăr algerian Ahmed Hasim, cu care se afișa în ultima vreme. S-a scris că ar fi fost asasinată – filiera FBI fiind privilegiată. Gary a ținut o conferință de presă (alături de fiul lor, în care a acuzat FBI de hărțuiri care au dus la sinuciderea fostei sale soții). Altă pistă a fost cea a grupărilor negre de peste Ocean cu care ea colaborase în SUA. Poliția a considerat în raportul ei oficial că a fost sinucidere. În seara dinaintea morții s-a dus la cinema să vadă un film de Costa Gavras, adaptare după un roman de Romain Gary – „Claire de femme”. Acasă, Jean Seberg a consumat alcool și a înghițit o supradoză de barbiturice.
A fost înmormîntată la cimitirul Montparnasse în prezenţa a mii de oameni. Printre ei Jean Paul Sartre şi Simone de Beauvoir, Romain Gary. Regizori, scenarişti, actori cu care colaborat. Nimeni din familia rămasă în Iowa, SUA, nu a fost prezent. Emoţia şi vîlva mediatică au fost enorme. Jean Seberg era un superstar, personaj esenţial al Noului Val, al lumii culturale pariziene. Fusese căsătorită cu un scriitor la rîndul lui celebru, Romain Gary. A lăsat în urmă imaginea unei femei extrem de fragile, prinsă în malaxorul unei istorii cinice. După moartea ei FBI a recunoscut public că a hărțuit-o și a mințit în privința ei la ordinul lui John Edgar Hoover (mort între timp) pentru a o discredita și anihila.
Romain Gary s-a născut la Vilnius (n. Roman Kacew, 1914) într-o familie burgheză evreiască. Tatăl său, prosper om de afaceri, şi-a părăsit familia, iar el cu mama s-au mutat la Nisa. Romain Gary a studiat dreptul la Paris, a fost pilot de aviaţie în al II-lea război mondial. A luptat cu bravură de partea forţelor generalului De Gaulle. Îşi schimbă numele în Romain Gary pe care îl va adopta ca pseudonim literar. Primul său roman apare în 1945. Intră în diplomaţie. Este numit consul la Los Angeles, unde cunoaşte lumea Hollywoodului. În 1956 cîştigă premiul Goncourt pentru romanul “Les racines du ciel”. În anii 60 cariera sa literară bate pasul pe loc. Succesul îl părăsește în anii 60, moda pariziană se schimbă, este uitat. Dorește să o ia de la capăt. Îl inventează (o adevărată experiență borgesiană) pe autorul fictiv Emile Ajar. Scrie patru romane sub acest pseudonim. În 1975 cîştigă din nou premiul Gouncourt, de data asta sub acest nume. Nimeni nu știe că Emile Ajar este de fapt Romain Gary. Gary se dovedește un mare mistificator, un om al măștilor. Este singurul scriitor care a luat prestigiosul Goncourt de două ori. Vînătoarea organizată de presă pentru a-l identifica și găsi pe adevăratul personaj din spatele numelui Emile Ajar este de asemenea un scandal de presă și o aventură regizată de Romain Gary/Emile Ajar.
A publicat peste 30 de titluri, romane, nuvele, memorii, jurnale, eseuri. A avut două căsătorii. Din 1944 cu jurnalista britanică Lesley Blanch, care condus revista Vogue şi a publicat cîteva romane de succes. În 1962 s-a căsătorit cu Jean Seberg de care s-a despărţit în 1970. La 2 decembrie 1980 Romain Gary s-a sinucis la rîndul lui. A lăsat o scrisoare de adio. A notat aici că nu trebuie pusă moartea sa în legătură cu sinuciderea fostei sale soţii. A comis gestul fatal pentru că nu mai putea să scrie. A mai amintit că el este într-adevăr Emile Ajar. Cenuşa i-a fost împrăștiată deasupra Mediteranei, conform ultimei sale dorinţe.
Stelian Tănase
Fragment din volumul „Repertoarul amorului” 2019, apărut la Editura Hyperliteratura. Bestseller. Volumul doi „Repertoarul amorului” a apărut în toamna 2020 la aceeași editură. Comandați exemplarul dvs. pe libris.ro, elefant.ro, carturesti.ro, librariadelfin.ro etc. Și în rețelele de librprii Cărturești, Humanitas, Librarium.
