Despre timp. O istorie a civilizației în douăsprezece ceasuri

În Despre timp. O istorie a civilizației în douăsprezece ceasuri, o carte spectaculoasă și complexă publicată de Editura Trei, David Rooney povestește, în 12 capitole concise, istoria măsurării timpului și a civilizației. Descoperim astfel cele mai importante invenții din istoria orologeriei, de la ceasurile medievale cu apă la clepsidrele renascentiste și de la marcajele temporale de bursă la sateliții aflați pe orbita Pămîntului. Aflăm cum ceasurile i-au ajutat pe oameni să navigheze de la un capăt la altul al lumii și să clădească imperii, dar i-au și dus uneori în pragul distrugerii.

Extrem de inteligentă, cu nenumărate motive de fascinație pe fiecare pagină“. – The New York Times

Măsurarea timpului a fost dintotdeauna esențială pentru civilizația umană. Dar deși ținem ochii pe ceas în fiecare zi, sîntem oare conștienți de puterea pe care au dat-o ceasurile guvernelor, comandanților militari și șefilor de companii și cum ne-au modelat ele viețile și lumea?

Un volum fascinant despre ce simbolizează ceasurile și ce spun ele despre noi“ – Wall Street Journal

Fiecare dintre cele 12 capitole ale volumului Despre timp este organizat în jurul unei teme ample – virtute, rezistență, cunoaștere, identitate, război etc. David Rooney, fost custode al departamentului dedicat măsurării timpului la Royal Observatory din Greenwich, debutează editorial cu acest studiu amplu despre modul în care măsurarea timpului a modelat istoria. Începînd cu primul cadran solar al orașului montat în Roma antică în 263 î.Hr., Rooney susține că ceasurile au fost folosite pentru a controla comportamentul oamenilor și a asigura puterea. De exemplu, Ceasul Bursei din Amsterdam, construit în 1611, care a contribuit la „nașterea capitalismului modern” prin sunetul „orelor de tranzacționare scurte și fixe” ale orașului, ceea ce a crescut volumul comerțului și a contribuit la menținerea prețurilor echitabile.

O carte de-a dreptul impresionantă, cea mai bună lucrare de istorie pe care am citit-o în ultima vreme“. – Jerry Brotton

Dezvoltarea și comercializarea unor ceasuri din ce în ce mai precise nu au fost niciodată neutre din punct de vedere politic, susține Rooney. Standardizarea timpului la sfîrșitul secolului al XIX-lea nu numai că a permis coordonarea orarelor feroviare și a piețelor financiare, ci a permis și aplicarea legilor care limitau orele în care puburile și barurile puteau vinde alcool.

Celebrul industriaș american Henry Ford a fost fascinat de ceasuri și orologie și nu este greu de înțeles cum împletirea complicată a pieselor mecanice interdependente ar putea forma un șablon pentru propriile fabrici. Compania lui Ford a lansat tipul de producţie cunoscut sub numele de „fordism“ – producţia de masă a componentelor repetabile confecţionate cu ajutorul maşinilor-unelte – şi a găsit cea mai eficientă încadrare în liniile mobile de asamblare, în care produsul se deplasează, iar muncitorul stă pe loc. Invenția lui Ford a fost desăvîrșită de centrele de livrare Amazon, care reprezintă cea mai tulburătoare culme a acestei manii pentru eficiența hiper-reglementată.

Nu este doar o încîntare pentru ceasornicar, ci și o meditație ingenioasă asupra naturii și simbolismului măsurării timpului în sine“. – Richard Holmes

David Rooney este istoric al tehnologiei și fost custode al departamentului dedicat măsurării timpului la Royal Observatory din Greenwich. Este implicat în administrarea a trei instituții de orologerie, inclusiv cel mai vechi muzeu al ceasurilor, și locuiește la Londra, aproape de meridianul Greenwich. A mai publicat și Spaces of Congestion and Traffic; Politics and Technologies in Twentieth-Century London, Mathematics; How It Shaped Our World și Ruth Belville; The Greenwich Time Lady.

Editura Trei

A râs și tata

La începutul lunii mai, Editura Trei a publicat în colecția Autori Români debutul editorial semnat de Remus Boldea – A râs și tata. Cartea, o colecție de povestiri despre situații tipice din viața tinerilor, a fost primită cu mare entuziasm atît de cititori, cît și de critici. Primul tiraj s-a epuizat în mai puțin de două luni de la publicare.

Cum a apărut acest volum, care este secretul succesului și ce a făcut ca aceste povestiri să prindă și să surprindă cititorii o să-l lăsăm chiar pe autor să vă spună: ”Dacă mi-ar fi zis cineva că tirajul primei mele cărți se va epuiza la nici două luni de la apariția în librării i-aș fi zis să nu mai facă mișto de mine că nu i-am făcut nimic. Mai ales că atunci când am scris povestirile astea m-am gândit foarte puțin la ele ca făcând parte dintr-o carte. Am scris timp de doi ani și jumătate pentru o mână de oameni care erau, la fel ca mine, la început de drum în ale scrisului.

M-am simțit confortabil la cursurile de creative writing, tocmai de asta nu mi-am impus nicio restricție. Dacă încerci să scrii punându-ți orice fel de limită, șansele să iasă ceva lipsit de viață sunt maxime. Așa că am scris despre ce m-a interesat cel mai mult. Și, ca să fiu sincer, după ce manuscrisul a fost acceptat de editură am început să mă îngrijorez. Mă gândeam că 1) o să-mi sară lumea la gât în legătură cu limbajul direct, vulgar, frust și 2) cartea o să treacă complet neobservată. Dar s-a întâmplat fix opusul. Cititorii îmi scriu că limbajul e cel mai potrivit pentru mediul din care fac parte personajele. Pe lângă asta, cartea a fost distribuită masiv pe toate rețelele de socializare. Și de către cititori obișnuiți, și de scriitori pe care îi admir mult.

Bucuria mea a atins apogeul când am văzut că A râs și tata a fost recomandată elevilor de liceu de profesori excepționali precum Lăcrămioara Bozieru și Doru Căstăian. Chiar dacă sunt despre adolescenți, nu m-am gândit doar la ei când am scris aceste povestiri. Asta pentru că nu am un public țintă, oricine știe să citească e publicul meu țintă. Iar acum mă emoționez enorm să știu că cineva se poate îndrăgosti de citit datorită povestirilor mele. Mulțumesc din nou cititorilor pentru încrederea și generozitatea lor. E un sentiment copleșitor”.

Remus Boldea (născut în 1993, la Motru) este absolvent al Facultății de Filosofie din București. În 2019 a participat la cursul de creative writing ținut de Florin Iaru și Marius Chivu. A publicat proză scurtă în Revista de Povestiri în cadrul atelierelor Creative Writing Sundays. În 2020 a participat la o tabără de scenaristică sub îndrumarea lui Igor Cobileanski. Împreună cu Marius Aldea a scris scenariul unui film de lungmetraj care așteaptă să fie produs.

Editura Trei