”Ăia” sînt în cazul de față medicii de familie, pe care autoritățile centrale ar fi vrut să-i trimită la suspecții de COVID pentru a-i monitoriza și pentru le evalua starea de sănătate. Și încă gratis. ”Ăia” sînt aceiași medici de familie cărora domnii de la București le-au promis cîte 500 de euro pe lună în starea de alertă, pentru că n-au lăsat țara fără asistență medicală într-o perioadă în care spitalele se îndreptau spre colaps, iar ambulatoriile și cabinetele particulare erau închise.
Numai că banii nu au venit niciodată, după cum a declarat în cadrul unei emisiuni la Radio Top medicul de familie Irina Badrajan, secretarul general al Colegiului Medicilor Suceava: „Nu ni s-a dat nici un euro, după ce statul ne-a pus să dăm niște situații pentru a evalua cît ar fi această cheltuială, cîți am avut cu COVID și ce-am cheltuit. Noi ne-am aprovizionat din banii cabinetelor cît am putut, cu dezinfectanți, halate de unică folosință și altele. Nu ne dă nimeni nimic degeaba, așa cum crede poate toată lumea. Statul, nouă ne-a făcut numai promisiuni. Ne-a fluturat pe la nas asta cu bonusul financiar, iar acum vrea să ne facă să acceptăm voluntar să monitorizăm și să evaluăm pacienții cu COVID-19 care sînt asimptomatici. Cum să te duci acasă la ăla care-i pozitiv cînd tu nu ai nici un fel de protecție? Iar perspectiva de a te îmbolnăvi de la un asemenea pacient lasă o mie și ceva de oameni sau chiar 2.000 fără asistență medicală, pentru că trebuie să stai izolat. Ideea exprimată de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a fost complet greșită”.
Medicii de familie sînt văzuți ca ultima roată la căruța de către autorități, numai că, fără această roată, căruța ar fi fost trasă de mult pe dreapta, iar între timp hoții de lemn și de fier vechi ar fi dezmembrat-o și ar fi vîndut-o bucată cu bucată. La debutul crizei sanitare, medicii de familie, mulți dintre ei, nu toți, au continuat să acorde asistență telefonic sau față în față. Acești medici și asistentele lor au trebuit să o facă și pe-a psihologii pentru pacienții mai sensibili de felul lor. Că efortul lor nu a fost apreciat este demonstrat de faptul că autoritățile doar i-au amăgit că-i vor premia. Ca să nu mai vorbim despre celelalte promisiuni neonorate față de medicii de familie făcute în anii de dinaintea pandemiei.
”Ăia” vor fi din ce în ce mai puțini, pentru că, spunea doamna Badrajan, în județul Suceava, de pildă, 60% dintre medicii de familie sînt pensionari și oricînd se pot lăsa de meserie. Iar din spate nu vine mai nimic, pentru că tinerii medici nu vor să facă parte din categoria ”ăia”. ”Ăia” care au cele mai mici venituri din sistemul medical și au de rezolvat o grămadă de lucruri.
În dese rînduri medicii de familie sînt huliți pentru că din cauza lor se aglomerează spitalele, deoarece nu și-ar face treaba așa cum ar trebui. Însă, vorba românului, ”rău cu rău, dar mai rău fără rău”. Iar acest lucru se va vedea în curînd dacă autoritățile nu-și schimbă atitudinea față de ”ăia”, care vor fi din ce în ce mai puțini și nu vor mai fi capabili să asigure asistența medicală primară la atîta amar de lume. Așa că autoritățile ar trebui să dovedească mai mult respect față de ”ăia”. Și asta începînd de ieri, pentru că mîine va fi prea tîrziu.
