Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a fost invitatul redactorului șef al cotidianului Monitorul de Suceava, Tiberiu Avram, în cadrul podcastului <Interviurile Monitorul>. Episodul cu academicianul, primul din cadrul celei de-a treia ediții de podcasturi, va fi difuzat la începutul lunii septembrie. Dialogul a fost înregistrat în după-amiaza zilei de 10 august, după ce domnul Pop susținuse în incinta Cetății de Scaun conferința cu tema ”Mihail Sadoveanu și Ștefan cel Mare”. În cadrul unei emisiuni la Radio Top, jurnalistul a povestit puțin despre întîlnirea cu Ioan Aurel Pop:
”La începutul lunii septembrie va începe ediția a treia din <Interviurile Monitorul>. 50 de minute am înregistrat, m-a rugat, pentru că era obosit. A fost vizita asta extrem de aglomerată și îmi păruse rău, pentru că poți să stai cu el două, trei ore și să nu se repete și să spună lucruri… După ce am scos intro-ul cu el, mi-am pus mînile în cap… cînd vezi cîte realități spune, legate de ce se întîmplă în țară, mă rog, ce nu se întîmplă sau ce ar trebui să se întîmple și să fie bine și nu-i bine. Legat de politic, de educație, de ideologii, de faptul că am ajuns, și nu numai în România, s-a ajuns și la nivel global ca majoritatea, nu este în specificul unei democrații, să se supună minorității, aici ne referim și la aspectele alea, pornind de la Statele Unite. A făcut referire la faptul că au ajuns părinții Constituției să fie contestați și renegați pentru că aveau sclavi. Ioan Aurel Pop a spus o chestie foarte interesantă – nu poți judeci o altă epocă prin prisma moralei epocii tale, pentru că-s vremuri diferite. Poți să condamni, <nu-i bine că aveau sclavi>, dar atunci era legal, era moral, era absolut… în fine.
Cînd vezi că mai ales unul ca el, iar domnul Pop a spus și la conferință cînd a fost întrebat ce face Academia Română. Din păcate nimic, pentru că el îmi povestea, că vorbiserăm de lecții de istorie, spre exemplu l-am întrebat, pentru că îmi scrisese un prieten, profesor de istorie, că atunci cînd a intrat în învățămînt, prin anii `90, pentru Ștefan cel Mare avea arondate două sau trei ore. Nu mai țin minte. Acum a zis că are două sau trei ore, cît erau pentru Ștefan la început, pentru toți domnitorii. 250 de ani, începînd de la Mircea cel Bătrîn și trecînd prin toate Țările Românești? Și domnul Pop a explicat că acum se învață pe module, înveți, nu știu, războaiele… explică dumnealui că este o aberație. Cum spuneam că a menționat și la întîlnirea de la Cetate, Academia Română vine, propune, personal a spus că a mers la ministru și i-a explicat ce ar trebui făcut, i s-a dat dreptate, a plecat și gata. Cu vorbele a rămas. Din păcate, la noi nu se iau în considerare părerile specialiștilor. Iar specialiștii… Ei pun acolo, pe site-uri, și spun <dezbatere publică>… Păreri, propuneri nu știu cine stă să le ia în calcul, să se uite peste ele. Poate se uită, habar n-am. Dar e de fațadă. Ei nu aduc specialiști sau aduc specialiști, dar ce înseamnă specialist? Vrei să faci o reformă, să iei niște măsuri în învățămînt? Păi. specialistul e începînd cu învățătorul de la țară, care are 10-15 ani la țară, ăla de la oraș, profesorii, ăia sînt specialiștii, din teritoriu, nu tu care ai stat în minister 20 de ani, în birou. Nu, ăla nu a lucrat în viața lui la catedră, nu a lucrat cu copiii, nu a mers în mediul rural… Cum pot spune ei despre ce trebuie făcut învățămînt?!”.
