Rock în cel mai frumos oraș din Italia

Festivalul <Firenze Rocks> a avut loc la Florența și a durat patru zile. Organizatorii spun că e cel mai mare festival de muzică rock din Europa. Eu nu am fost la festivaluri, nu pot să compar. Asta spun ei, asta zic eu mai departe. În prima zi a cîntat Green Day și nu i-am văzut. A doua zi au cîntat Placebo și Muse, evident, pe lîngă trupe mici, locale, sau la debut. În a treia zi au cîntat Red Hot Chili Peppers, iar în patra zi cap de afiș au fost Metallica. Dintre cele patru zile am fost la două, la ziua II și la ziua IV. Asta și din cauza distanței de la cazare. Deși am planificat aproape totul la minut, cazarea am luat-o destul de tîrziu și era deja mult prea aglomerat și mult prea scump în Florența. Florența nu este un oraș scump în mod obișnuit. Din punctul meu de vedere, Florența e cel mai frumos oraș din Italia. Este un muzeu în aer liber. Orașul e aglomerat tot timpul și acum a fost neobișnuit de cald. Și localnicii se plîngeau de asta. Într-o zi am avut 35 de grade pe aplicație, dar la nivelul asfaltului și la nivelul ierbii, că festivalul s-a ținut pe un hipodrom, aflat în oraș, era foarte, foarte cald. În presa italiană am citit că au fost peste 200.000 de bilete vîndute pentru cele patru zile de festival. Așa, cu ochii, s-a văzut clar o diferență de număr de participanți în cele două zile în care am fost eu. În prima mea zi, vineri, a fost cam trei sferturi de arenă ocupată, la Placebo și la Muse, iar în ultima zi, cu Metallica, nu aș putea spune că a fost dublu ca număr de oameni, dar au fost considerabil mai mulți. Organizarea nu mi s-a părut impecabilă. Fiind un festival anual a fost mai modestă organizarea, însă nu cred că s-a plîns nimeni că a fost mai lejer. Din ce am vorbit cu alte persoane, chiar suceveni cu care m-am întîlnit acolo, și care au mai fost la festivaluri și de alte genuri muzicale sau chiar comparînd cu Untold, organizarea a fost mai lejeră. N-au fost activități ca la alte festivaluri, ca să-i țină pe oameni ocupați. Practic, intrarea se făcea de la ora 16.00, și era mult prea cald și mult prea devreme, și sfîrșitul era undeva spre miezul nopții, cînd era plăcut să stai afară la temperaturile alea. Găseai bere, sucuri, cocktail-uri, iar mîncarea era de foarte proastă calitate. Nu sînt un om mofturos la mîncare, însă foarte proastă calitate chiar asta înseamnă. În ceea ce privește articolele specifice de festival, tricouri, șepci, aproape că lipseau. M-am bucurat de un fel de egalitate între oameni, pentru că toate biletele au costat la fel și nu existau locuri desemnate. Fiecare și-a dus prosop, păturică, a stat pe-acolo pe jos, de la copii pe care i-au adus părinții în căruț pînă la oameni chiar foarte în vîrstă. Am văzut persoane și de 70 de ani, și nu puține. Spectacolul cu Muse a fost foarte bun. Mai văzusem înregistrări cu ei live în care parcă mai greșeau, mai ales la voce, că au niște note foarte înalte. Zici la un moment dat că solistul e contratenor. Muse a avut un spectacol foarte bun și de lumini, și de proiecție. Placebo mi s-a părut că nu au fost puși în valoare, fiindcă au cîntat pe lumină. Totuși, s-au străduit și au cîntat în regulă. Metallica a avut un playlist puțin mai neobișnuit, cu piese pe care de obicei nu le cîntă în concerte, cu mesaje foarte puternice. Au fost într-o formă foarte bună, inclusiv solistul, care se știe că mai are căderi din cînd în cînd. În zona Americii de Sud a zis la un moment dat că simte că nu mai face față și că nu mai răsplătește publicul pe măsura așteptărilor. A fost exact opusul”. Cătălina Biholar, redactorul șef al Intermedia TV.