Odată cu încheierea grupei de necalificare la turneul final al Campionatului Mondial de Fotbal de anul viitor, corect ar fi fost să asistăm la niscai dezbateri și analize, cu participarea tuturor celor direct implicați, precum alde Burleanu, Stoichiță, Lucescu, din care să se desprindă concluziile corecte și să se întrezărească luminița de la capătul fundăturii în care am intrat, aparent fără vreo ieșire. În loc de asta, singurul care s-a arătat camerelor a fost unu` Iorgulescu, tupeistul a cărui burtă a crescut proporțional cu absența sa din viața publică, preocupat doar de salvarea criminalului de fiu-su. Și, cum ziceam, și de depus slănină pe burdihan. Ce a zis neisprăvitul? Nimic despre fotbal, ci doar că i-ar prii încă un mandat la Ligă, deși eu zic că singurul mandat care i s-ar cuveni ar fi ăla de aducere.
Revin, însă, la reprezentativa noastră, al cărei parcurs către eliminarea definitivă mai are doar o haltă, la Istanbul: la întrebările referitoare la parcursul cataclismic al Naționalei, domnul Lucescu a bolmojit toate tîmpeniile imaginabile: că arbitrii, că terenul, că galeria adversă, că stadionul, că rîul, ramul le e prieten numai bosniacilor, iar la urmă cîte ceva și despre împiedicații de pe gazon. Cică n-au știut să gestioneze (băăă, ăia nu-s gestionari, sînt, în acte cel puțin, fotbaliști!), ăia bunii nu-s în formă ori sînt accidentați, ăia din centrul liniei de fund nu-s fundași, ba nici n-au jucat împreună pînă la acel meci! Băi, Nea Mirceo, da` cine naiba i-a adus la lot? A făcut selecția vreun dușman? Vreun pizmaș? Chiar n-ai nici măsură, nici obraz? L-am văzut pe domnul selecționer la plecarea către urne: ziceai că se duce să afle ce formalitate mai are de îndeplinit pînă să le pună Ambasada SUA viza, lui și bandei de împiedicați.
Aștept, totuși, cu ceva emoție să-l văd și să-l aud după ce ne va da Turcia vreo 5 sau 6. Că doar nu credeți că ăia vor cădea pe spate la vederea legendei octogenare. Apoi, Nea Mircea și trîntorul de șef al său de la FRF, Stoichiță, vor ieși pe sticlă să ne spună că terenul, că arbitrii, că galeria, că rîul, ramul… numai ei nu! Și nu! Și nu!
