Avocatul Mihai Ștefănoaia, lector universitar doctor la Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, a fost printr-un proiect Erasmus la Braga. Acolo le-a vorbit studenților despre cum ar trebui reglementată colaborarea dintre om și Inteligența Artificială. De la Braga, oraș care are o echipă de fotbal în prima ligă portugheză, domnul Ștefănoaia a plecat la Liverpool, unde îl aștepta fiul său, Mihai jr., elev în clasa a IX-a la Mate-Info la Liceul Teoretic Filadelfia, și împreună au asistat la partida de fotbal dintre echipa gazdă, deja campioană, și Arsenal Londra, scor 2-2.
Stadionul din stîncă
”Stadionul (de la Braga – n.r.) este foarte interesant construit, fiind zonă de munte. Este construit în stîncă, efectiv, o muncă titanică. Încercam să-mi imaginez cît de greu le-a fost să-și construiască acel edificiu. Dar, da, este frumos. Trăiesc fotbalul ca fenomen în timpul lor liber. Este prezent inclusiv în oraș. Am văzut însemnele echipei. Se promovează una pe alta – Braga și echipa de fotbal”.
Fiul, mai fan decît tata
(Cum ai făcut rost de bilet pentru meciul cu Liverpool?) Este foarte greu, într-adevăr. Am stat și am calculat împreună cu fiul meu. El este mai fundamentalist, este mai radical, este cu Liverpool, este mai e fan decît mine. Eu sînt un însoțitor, acolo, sînt un chibiț, cum se spune pe românește, dar cel autentic este fiul meu în vîrstă de 16 ani. Și am stat și am calculat, el este foarte priceput la matematică, și am zis că ăsta ar fi meciul, deci cu Arsenal, care ar decide cumva titlul. Asta cu trei luni în urmă. Și ne-am făcut rost de bilete, le-am achiziționat atunci. Online le-am achiziționat, s-a ocupat el de treaba asta. Din fericire, dintr-un anumit punct de vedere, titlul deja era luat, sîntem campioni.
Abonamente multe, bilete puține. Și scumpe
(Cît a costat biletul?) A costat 860 de euro un bilet. Am ales o poziție bună, dar nu poți să o alegi cu acuratețe la momentul achiziționării, îți dă doar sectorul. De fiecare dată am prins în margine, în vecinătatea celuilalt sector mai inferior, să spunem așa. Am luat tot timpul la nivel mediu, adică nu cele mai strălucite sau cele mai… Am luat lîngă peluză. Sînt puține bilete și de asta prețurile astea (sînt foarte mulți abonați – n.r.).
Sărbătoare și pe stadion, și în afara acestuia
Gazonul e impecabil și înainte, și după meci, pentru că am văzut că și la pauză au intervenit acei responsabili cu starea gazonului, și la finalul partidei în mod imediat, că am mai rămas acolo la fotografii. Fiul meu, fiind foarte încîntat de toată atmosfera, atît de dinainte, cît și din timpul meciului și de după, a avut onoarea să dea mîna cu Mohamed Salah și cu Diogo Jota pe tunelul de intrare. Dacă ești lîngă tunel, se întinde mîna din tribune și prin bunăvoința jucătorilor… Era înainte de a începe meciul, după aia am mers la locurile noastre. Cînta tot stadionul. O atmosferă de mare sărbătoare, oameni foarte relaxați, mai ales cei care, efectiv, nu participă, cred că din același considerent, lipsă de abonament, lipsă de bilet, ei stau în preajma stadionului, e o atmosferă extraordinar de frumoasă. Sînt televizoare amplasate, e totul organizat, sînt terase. E o industrie, funcționează, merge ceas. Arhipline și terasele. Deci e o industrie întreagă, produc bani din absolut orice. Atît din chestiile alea, din produsele alimentare, băuturi, materiale promoționale, tot, tot.
O lume cosmopolită
Marea majoritate a celor care nu sînt cu abonament sînt turiști. M-am uitat cine cu ce intra și așa, în jurul meu cel puțin, am văzut mulți chinezi, mulți japonezi. Bun, pe ei îi deosebeam, pentru că în rest acolo e lumea pestriță. E o lume cosmopolită, excesiv de cosmopolită, spun eu, ca în orice mare centru urban din Europa. (Era multă poliție?) Era, dar nu era agresivă. Nu erau provocatori, sub nicio formă, totul se desfășura în limite normale, în limita bunului simț, civilizat. (Intrarea și ieșirea de pe stadion?) 5 minute. 5 minute chiar dacă este arhiplin. (Legătura cu orașul?) Sînt mijloace de transport în comun, sînt foarte bine organizate. Am să vă spun că n-am stat mai mult de două minute, trei, maxim, într-o stație de autobuz. Lumea stă la rînd, într-adevăr. Sînt mijloace de transport speciale pentru cei care pleacă de la meci. Pleacă din cartierul respectiv în centru, atît, fără stație, fără nimic. A luat lumea de la meci și o duce în centru. (Pînă în centru cît se face?)
Zece minute. Dacă e de mers pe jos, faci undeva o jumătate de oră.
Dacă e Liverpool, e și Beatles
(Obiective din Liverpool vizitate?) Evident că am mers la Muzeul Beatles. Și acum, și data trecută. (Este lume?) Da, tot timpul. Este ca la stadion. Cine vine pentru stadion, cu siguranță trece și pe acolo. Și, evident, am fost și în acele pub-uri celebre. De curiozitate am intrat, nu sînt un pasionat din punctul ăsta de vedere, dar mă pasionează natura umană, am intrat să mă uit ce fel de oameni sînt. Vreau să-ți spun că erau, am văzut, și nu puțini, oameni de 70, de 80 de ani care erau prezenți acolo. Care se distrau în pub, cîntau, beau bere, activitățile lor specifice. Deci nu mi-a venit a crede. Asta m-a blocat. Nu știu, la noi din păcate îi vedem pe oamenii mai în vîrstă, mai în etate, așa… O atmosferă foarte frumoasă, care spune foarte mult, am citit, așa, printre rînduri… spune foarte mult despre societatea din care fac parte. Adică, cu atîta respect erau tratați de către toți ceilalți din jur. Eu eram singurul care era mirat de prezența lor acolo, dar toți ceilalți se comportau firesc, normal și, repet, nu erau puțini, adică erau mese întregi”.
