Ei, nici bine nu ne-am lins (rănile!) după aventura asiatică virgulă că ne-am și reîntors în mizeria din propria bătătură, cu convingerea că din cauza diferenței de fus orar n-am reușit să speriem chiar întreaga planetă prin prestațiile împiedicaților lui Mirel (ăia care se-mpiedicau de minge din cauza sushi-ului grețos și nu nimereau pase la 7-8 metri fiindcă îi obosise drumul cu avionul!), așa că ar cam fi rîndul „europenelor” noastre (deja foste, la ora asta, că 3 din 4 s-au cărat, iar aia cumva rămasă, CFR, sigur nu prinde mai mult decît competiția pentru fotbaliștii înapoiați) să uluiască restul planetei, începînd cu Europa.
Așadar, retururile preliminariilor europene ne-au adus față în față cu niște împiedicați de tot rîsul, pe care acum ceva vreme i-am fi bătut și după nopți de beție cu strigături, cu care în meciurile tur reușiserăm un bilanț oarecum rezonabil, cu toată prostia ălora: o victorie, un egal, o înfrîngere. Ce mai, rezultate pentru toate gusturile. Returul era să ne aducă virgulă calificarea tuturor, prima vizată fiind steaua (NU am spus „Steaua”!) călăuzitoare a grupului în cauză, mai ales că în tur cîștigase, iar între timp UEFA îi ascultase plîngerile și-i trimisese pe adversarii ei să joace nu acasă, în Kazakhstan, și nu pe plastic! Ci în altă țară, Armenia, și pe gazon adevărat, ca să menajeze gleznele sensibile ale băieților de la stîna din Ghencea. N-a fost să fie! Au luat-o la penalty-uri.
Mai pe înserate, au jucat ăia cu egalul în deplasare, cărora un 1-0 le era de ajuns. Nu le-a fost. Așa că au înjurat nițel și s-au dus repede la televizor, că începea Craiova, învinsă din tur, care sigur că avea să dea cel puțin 2 goluri unor albanezi care cred că nici nu existau pe cînd Dinamo o lua de la 17 Nentori. Exact după modelul ăla a luat-o și Craiova, așa că trei din trei au făcut cam ca pupăza din tei: pu – pu – pu!!!!
