Nici bine nu începuse pandemia că ce mai freamăt, ce mai teamă, ce mai zbucium, ce mai nervi pe președintele României, Klaus Iohannis, care tocmai ne spusese că nu-i nimic, a trecut acceleratul, iar noul coronavirus nu înseamnă decît aducerea unei simple gripe. Fostului primar de la Sibiu i-a cășunat pe Suceava, după ce stranierii veniți din toate colțurile lumii au adus cu ei și virusul, fără ca autoritățile de la București să-i fi oprit la granițe pentru a-i întreba de sănătate și a-i băga în carantină. La asta s-au adăugat și unele greșeli de management, care au îngenuncheat spitalul. Ei bine, pe Klaus Iohannis, pe care picioarele nu l-au dus la Suceava pentru a vedea pe viu care este situația și pentru a-i încuraja pe cetățenii acestui colț de țară, atîta l-a dus capul: a retras decorația pe care tot dumnealui o acordase Spitalului Județean cu numai cîteva luni în urmă „în semn de apreciere pentru activitatea de asistenţă medicală, precum şi pentru rezultatele obţinute în perfecţionarea actului medical”. Se întîmpla pe 1 aprilie 2020.
La mai bine de un an distanță, mai exact pe 7 aprilie, aceeași unitate medicală a primit din partea Departamentului pentru Situații de Urgență condus de Raed Arafat ”Emblema de onoare a DSU” pentru contribuția adusă în combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și sprijinirea sistemului sanitar din România. Aceasta poate fi o mică reparație pentru spitalul sucevean și pentru Suceava, în general, mai ales că lucrurile s-a schimbat în bine.
Însă, această distincție a venit prea devreme. A venit chiar dacă nici pînă în ziua de astăzi nu a fost făcută o anchetă serioasă și nu a fost nimeni sancționat ca urmare a ceea ce s-a întîmplat pe timpul stării de urgență. Au fost medici, asistente medicale, infirmiere și alți angajați ai spitalului sucevean care au muncit pe rupte și s-au expus pericolelor. Au fost cadre medicale care au trecut și de două ori prin boală, fiind-le afectat psihicul, dar care au continuat să vină la serviciu și să-și facă datoria după ce și-au revenit. În schimb, alții au dat bir cu fugiții și s-au întors de-abia atunci cînd au fost siguri că nu mai este chiar atît de mult de tras și că nici virusul nu mai pîndește la fiecare colț.
Distincția DSU fiind acordată spitalului, înseamnă că toți angajații acestuia o merită, dar nu este deloc așa. Și trebuie să fie frustrant pentru cei care și-au făcut meseria așa cum trebuie să fie puși pe același palier cu cei care nu și-au onorat statutul de cadru medical.
În cadrul unei emisiuni la Radio Top, medicul de familie Irina Badrajan, secretarul general al Colegiului Medicilor, spunea că în starea de urgență, de sănătatea sucevenilor s-au ocupat doar spitalul, cît a putut și el, și medicii de familie. Atît. Sistemul privat de sănătate a fugit acasă și s-a băgat sub pat. Ori personalul medical trebuia să stea la spital, ori angajații făceau parte din categoria lașilor de la spital care au dat bir cu fugiții, ori patronii au hotărît să închidă cabinetele pur și simplu. O fi sistemul privat de sănătate privat, dar acesta oferă un serviciu public, așa că nu ar trebui să se comporte după bunul plac. Dar, dacă politicienii, mînați de varii interese, nu pun piciorul în prag, sistemul își poate permite să-și facă de cap, lăsînd astfel populația să sufere sau chiar să moară. E drept că nu-i dă nimeni distincții, dar nici nu i le ia, pentru că nu are ce. Oricum, pentru sistemul ăsta privat numai banul contează, și nu binele public.
