Volare. Sau cum!?

David BowieÎn ultimele cîteva zile, oarecum din obligaţie, m-am aplecat asupra unor cărţi/arhive/site-uri muzicale, dincolo de citirea zilnică a evenimentelor curente. Cu acest prilej, deopotrivă neaşteptat şi fericit, am recitit, dar am aflat şi multe lucruri pe care la vremea lor nu aveam de unde să le aflu, cum ar fi povestea unui mare artist, din păcate cam de mult uitat, dar a cărui piesa, devenită un enorm hit planetar, continuă să fie transmisă pe le diverse radiouri, atît în varianta ei originală, cît şi sub forma nenumăratelor cover-uri produse în cei 58 de ani de cînd a fost compusă, dar şi interpretată de Domenico Modugno şi se intitulează „Volare”, că aşa o ştie întreaga planetă. Dar nu se numeşte nicidecum aşa! Titlul ei adevărat este „Nel blu dipinto di blu”, iar „Volare” e doar începutul refrenului care în continuare conţine şi titlul real. Ei bine, atunci, in ’58, Modugno a dat marea lovitură: a cîştigat mai întîi la Sanremo. Apoi, dintr-o eroare tehnică, a ieşit pe locul 2 la Eurovision, tot cu aceeaşi piesă. Dar asta nu-i nimic: în august a urcat pe locul 1 in Billboard Hot 100 singles, fapt fără precedent: pînă atunci nu fuseseră pe locul 1 în istoria revistei decît americani, englezi, şi parcă vreo doi canadieni! A stat pe locul 1 timp de 5 săptămîni, nici măcar consecutiv, ci a coborît pe 2, ca să aibă de unde urca la loc. La sfîrşit de an a fost desemnată şi cea mai bună piesă din 1958. Încă mai mult: la ediţia 1959 a Premiilor Grammy, cele două noi categorii introduse chiar în acel an, respectiv „Piesa anului” şi „Single-ul anului”, au desemnat-o cîştigatoare tot pe aşa zisa „Volare”. S-a vîndut pînă azi în 22 de milioane de exemplare. Continuă sa fie cea mai difuzată melodie italienească. Ziceam de cover-uri? Păi au cîntat-o Cliff Richard, David Bowie, Ella Fitzgerald, Louis Armstrong, plus încă vreo 40. De ajuns? Că mai am informaţii, dar nu şi spaţiu in rubrică.

 

Fiţi sociabili!