Vinul, femeia, banul şi politica

Iată că am ajuns – cu voia editorului şi cu răbdarea ta, cititorule – să consacrăm un ciclu publicistic insolit, datorat unui joc de spirit: plăcerea de a lua în seamă (în glumă) şi cutezanţa de a răstălmăci ziceri şi afirmaţii cu pretenţie de sentinţă. Alături de consemnarea, exactă sau ironic infidelă, a unor declaraţii şi „aflări în treabă” ale unor contemporane „efemeride publice” de toate soiurile. Numai un prost – ceea ce nu-i cazul jupânilor care citesc această gazetă – va ignora diferenţa de atitudine, de altitudine, de „mireasmă” dintre prima categorie – cea a clasicilor – şi cea de-a doua, a marionetelor televizionabile zilnic. În fond, de ce nu ne-am întreba (odată cu Jon Butler) unde se află centrul geometric al nicăieriului? Ce a fost mai întîi, omleta ori ochiul? Au avut Adam şi Eva o relaţie incestuoasă? Care este sinonimul „sinonimului”? Încerc să relev cu discreţie absurdul istoric şi contemporan, să şterg de pînzele de păianjen posibila oglindă a unei lumi aflate cu mintea pe moaţe şi cu discernămîntul la nivelul telecomenzii TV manevrate de o cucoană. Altfel spus, acest grupaj este un elogiu adus eternului tembelism public, iar condeiul s-a lăsat, cu delicii, purtat de imaginaţie şi de experienţă. Voila! „Cînd mantia domnească este din piei de oaie/ Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie”. (Gr. Alexandrescu). „Bunicuţa mea e cam uitucă, dar îi place încă să dea sfaturi. Într-o zi m-a dat deoparte şi m-a uitat şi azi acolo”. (Adrian Năstase). „Moartea nu este sfîrşitul. Va urma lupta pentru „greaua mea moştenire”!”. (Nicolae Ceauşescu). „A locui şi a domni, a decide singur, iată marele vis, marea utopie umană”. (G. Bachelard anticipîndu-l pe Crin A.). „Arestat de jandarmi, hoţul a ameninţat că anunţă Poliţia”. (Un jandarm). „Personalitatea Ginei Lollobrigida e limitată. E bunişoară în roluri de ţărancă italiancă, dar e incapabilă să interpreteze o adevărată doamnă”. (Sophia Loren). „De îndată ce se finalizează formalităţile de către partea din Muntenegru, vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite ale cadavrelor celor decedaţi”. (Mircea Duşa, ministrul Apărării). „Cred în reincarnare”. (Unghia). „Îmi place umanitatea”. (Un canibal). „Eşti singura femeie din viaţa mea!”. (Adam). „Mai bine să dai decît să primeşti”. (Un boxer). „Nu putem trăi numai din amintiri”. (Ion Creangă). „Oştenii mei, astăzi avem exerciţii de tragere”. (Vlad Ţepeş). „Americanii s-au obişnuit cu insula în coastă”. (Fidel Castro). „Forma mea de protest este demonstraţia”. (Pitagora). „Nu sînt de acord cu femeile care îşi spionează bărbaţii”. (Mata Hari). Sapiosexualul este o persoană care consideră inteligenţa altora drept caracteristica cea mai atractivă sexual. Vreţi să deveniţi sexy? Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi! Ce, Lenin n-a fost băiat fain!? Pesimistul: femeile din ziua de azi sînt nişte stricate! Optimistul: aşa sper şi eu! Nimeni nu-şi face mai repede curăţenie în casă decît acel bărbat care-şi aşteaptă, din clipă în clipă, partenera de giugiuleală. Dumnezeu a creat Cerul şi Pămîntul. Restul e fabricat în China. Educaţia e ca erecţia: dacă ai una se observă imediat. România este, după unii, cea mai bogată ţară din lume: de 2.000 de ani se tot fură de pe aici şi încă ar mai fi cîte ceva de luat. După mine, Potopul! Replica favorită a lui Ludovic al XIV-lea. O axiomă aplicată stricto-senso de toţi cei care au guvernat România după 1990. „Lesne este a făgădui, dar greu a împlini”. Iată crezul – dar şi scuza eternă – a candidaţilor în alegeri. „Trei lucruri nu lasă pe om în pace: vinul, femeia şi banul”. Proverbul are, mai nou, o extensie: politica. „Singurătatea nu este un sentiment chiar atît de rău. E ca liniştea în care se cufundă un copac după ce păsările şi-au luat zborul de pe ramurile lui”. (Haruki Murakami). Superb. E o dovadă – din miile posibile – că inteligenţa, spiritul vor birui mereu banalitatea, vulgaritatea, prostia.

 

 

 

 

Fiţi sociabili!