Unitatea de măsură a prostiei

Despre atletul Boroi, participant la necalificări (întrucît s-a cărat încă din serii) la două Olimpiade din anii ’90, am putea spune numai de bine. Dacă am avea ce. Hai, că a luat argint la nişte Europene indoor, la 60 de metri garduri, ceea ce explică oarecum faptul că numitul Gheorghe Boroi (autoînnobilat ca George”) este ditamai colonelul. Mă şi întreb ce s-ar fi întîmplat dacă lua naibii aurul: n-ar fi ajuns, oare, general, de să tremure izmana pe Izmănar de draci!? Că parcă totuşi e mai în regulă să ajungi General distribuind izmene îmbrăcat în răcan, decît colonel sărind în budigăi peste garduri. În sfîrşit, nu asta-i problema, ci aceea că din postura de comandant al Clubului Steaua, păcălit probabil de nişte şmecheri cu/fără grade mai mari decît ale lui, dar sigur cu un IQ superior (probabil cam de 14!), alde Boroi se puse pe vorbit, cu cîte cuvinte ştie el. Cu acestea, a dat în Gazeta Sporturilor” un interviu din care am înţeles că jos Becali şi jos Steaua (ailaltă, aia care joacă fotbal) dacă nu-i dau lui şi clubului lui (tot Steaua, dar aia bună!) vreo 800.000 de coco pe lună, aşa, de jmecker ce-i Boroi şi de fraier ce-i Becali, bani cu care ar putea continua contra/nonperformanţele secţiilor ălora minune de săritori pe sub ştachete, poloişti înecaţi şi baschetbalişti pitici. Altfel spus, dă-l în mă-sa pe Becali cu fotbaliştii lui, să facă bine şi să ne plătească nouă, paraziţilor, dacă vrea să-şi zică Steaua. Ca ameninţare supremă, a grohăit că-şi face şi el echipă de fotbal la club. Şi chiar şi-a făcut. Că Armata nu minte. A zis şi că o înscrie. Şi a înscris-o în Liga a V-a. Prins cu atîta muncă intelectuală, probabil că i s-a tocit neuronu’, astfel încît a omis un lucru: să-şi ia şi fotbalişti! Astfel încît dacă aţi crezut că unitatea de măsură a prostiei e ţian-ul (din vechiul banc) sau becali-ul (mai pe nou), aflaţi că există una care le surclasează: boroi-ul!

 

 

 

Fiţi sociabili!