Trebuie doar să îndrăznim!

Călin Georgescu este un expert recunoscut şi respectat pentru proiectele pe care le coordonează sub egida unor importante instituţii internaţionale. Studiile, cărţile, interviurile pe care le acordă relevă clarviziune şi ar putea fi salutare pentru destinul României în această lume concurenţială şi nemiloasă. Din păcate, soluţiile propuse au soarta pe care o împărtăşeşte opera oricărui profet: aceea de a nu fi ascultat şi urmat în ţara lui. În continuare, am selectat cîteva dintre ideile acestui român vizionar, ce propune căi eficiente pentru progresul nostru social.

 După ce a „îmblînzit” natura, omul este supus acum manipulărilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cîrma şi, mai ales, în spatele marilor corporaţii. Nu se poate fura fără a controla mintea victimei. Marile corporaţii nu au nevoie de minţi libere, ci de roboței care, motivaţi doar de cucerirea unei poziţii în ierarhie, se înclină obedient la preceptele „politicilor corecte”. 

 În România, cetăţeanul este stăpînit prin frică şi foame. Ne este frică pentru că nu mai avem credinţă adevărată. Cînd ne rugăm şi cerem ca Dumnezeu să ne „dea“ miracole confundăm credinţa cu magia. Fără muncă asiduă şi jertfă nu-ţi poţi lua zborul către orizontul Demnităţii.

 Eu, în aceşti 25 de ani, am văzut în România doar promovarea malignă a incompetenţei. O perioadă în care sufletul românesc a fost trecut prin sabie. Se impune urgent reprofesionalizarea României și restabilirea valorilor morale ireproșabile de care, în istoria sa, poporul nostru a făcut dovadă prin fapte. Cei ce ne conduc sînt făcuți, nu născuți. Ei sînt omul nou, creat înainte de ’89. Sînt niște mutanți, o altă specie! 

Asistăm la o disoluţie totală a ţării. Iar intelectualii păstrează o tăcere complice. Rar găseşti un intelectual integru. Politicienii, ca și intelectualii, caută „să vorbească frumos“ ca să nu deranjeze, toți vor să fie „politic corecţi”.

 În politica românească post-decembristă lipseşte cu desăvîrşire o viziune pe termen lung. Lipseşte harta viitorului. Dacă România ar înţelege ce şansă uriaşă are în plină criză, ar face un salt gigantic, nu doar pentru refacerea ei, ci şi pentru a ocupa o poziţie de lider imbatabil, cel puţin în zona balcanică.

 În prezent, ţara se află într-o situaţie atît de jalnică încît sînt aplaudate chiar şi investiţiile „europene” în gropi de gunoi, pompos numite „sistem integrat de management al deşeurilor”, amenajate în satele cele mai pitoreşti şi cu mare potenţial agro-turistic.

 Țara noastră are nevoie de un sistem financiar care să-i aparţină, de o politică monetară care să răspundă nevoilor specifice ale ţării şi de o politică fiscală dictată de realităţile noastre. România nu va prospera decît prin introducerea disciplinei financiare. Astăzi, România este o ţară în faliment care trăieşte pe datorie. Statul român actual este un stat slab, sărac şi înapoiat.

 Demnitatea provoacă demnitate, iar conducerea ţării se impune prin virtute şi nu prin impostură, rea-credinţă şi manipulare.România este o ţară prea bogată, cu un pămînt prea fertil ca să fie păstrată fără luptă! 

 S-a vorbit mult despre reforma statului, a clasei politice. După 25 de ani există impresia că se urmăreşte doar o redistribuire a puterii şi dobîndirea de avantaje pentru cei care o deţin. Acum, mai mult ca oricînd, avem nevoie de un dialog real, de o conciliere naţională.

Democraţie fără proprietate privată nu există. România are demonocraţie, nu democraţie. Unde este haos este şi interes, pentru că în toţi aceşti ani statul a retrocedat păduri, terenuri, ape şi clădiri în valoare de peste 60 de miliarde de euro. Legea 247 si Legea 1 din 2000 au distrus pădurile ţării. Încă mai sînt valabile ordonanţe ale lui Horthy din 1940. 

 Supremaţia politicului este în România un semn de pierdere a orientării creştine. Omul a pierdut nădejdea mîntuirii, iar politica a devenit un fel de mîntuire socială. Speranţa este mare numai pentru cel ce are credinţa mare. Chiar dacă hoţii şi impostura par astăzi de neînvins, greu de înlăturat, chiar dacă par că sporesc zilnic în putere, chiar dacă avem impresia că a dispărut credinţa, viitorul României va fi demn şi luminos, pentru că pe dedesubtul viiturii rău mirositoare de acum curge fluviul credinţei strămoşeşti.Trebuie doar să îndrăznim!

 

 

Fiţi sociabili!