Tradiţia cadourilor merge mai departe

Am să încep prin a vă spune o întîmplare cît se poate de adevărată pe care mi-a relatat-o un sucevean pe care întreprinderea îl trimisese cu plocoane la şefii de la Bucureşti. Se întîmpla pe vremea cînd la Suceava mai erau întreprinderi, iar în România nu se construia societatea capitalistă multilateral dezvoltată, ci societatea socialistă multilateral dezvoltată. La vremea respectivă era foamete mare, iar Suceava era cunoscută printre şefii de la Bucureşti ca judeţul care dă lapte, carne, ouă, cartofi, brazi şi afinată. Omul despre care vă spun a fost la un şef acasă cu păstrăvi în cetină de brad. După cîteva luni, suceveanul a mai mers cu un plocon. Cînd a intrat în casă a văzut atîrnînd pe o uşă împletitura din cetini. Gazda nu ştia că înăuntru este peşte numai bun de mîncat, ci trăia cu senzaţia că este vorba despre un element decorativ. De-atunci lucrurile s-au mai schimbat, în sensul că mai tot şeful ştie cum arată un păstrăv afumat în cetină. În schimb nu s-a schimbat atitudinea provincialilor faţă de doamnele şi domnii din Capitală. Ancheta declanşată de DNA la APIA Suceava a scos la iveală faptul că adjuncta instituţiei, Delia Moldoveanu, care în prezent este plasată în arest la domiciliu, şi o colegă de-a domniei sale trimiteau plocoane la APIA Bucureşti de Crăciun şi de Paşti. Atenţiile erau cumpărate cu banii Sindicatului Funcţionarilor Publici din APIA Suceava. Bun, şi? România nu este nici Germania, nici Suedia şi nici Finlanda, cu toate că şi-acolo cred că şefii primesc unele cadouri din partea subalternilor. România este o ţară latină care a învăţat de la ocupanţii greci şi turci tot felul şmecherii şi pe care ocupanţii sovietici au obligat-o să studieze diverse metode de supravieţuire. Totuşi, ar trebui să fim un pic mai serioşi, pentru că oricît ne-ar obliga arhanghelii cinstei care aterizează din cînd în cînd în România, nu vom putea fi niciodată mai catolici decît papa.

 

 

 

Fiţi sociabili!