Stai locului, Sînmărtene!

Săptămîna trecută, marţi, „Gazeta Sporturilor” a adus în discuţie un subiect de mare deschidere spirituală, anume ce întreprinde Steaua (e un fel de a spune, fiindcă nu e vorba chiar de Steaua, ci de tot mai activul cioban liber) în vederea completării lotului cu care intenţionează să dea marea lovitură în Liga Campionilor, adică să depăşească tururile preliminare şi să ia apoi bătaie tocmai în play-off, ceea ce ar aduce-o, uluitor, fix în Europa League. Asta zic eu, nu Steaua. Ea, adică el, ciobanul, zice că sparge tot şi că etc. Drept pentru care s-a hotărît, adică nu tocmai, ci se află în pline tatonări pentru a umple golul lăsat de plecarea lui Sînmărtean. Cu cine? Cum îndrăzniţi să întrebaţi aşa ceva, hahalerelor care sînteţi!? Fix cu… Sînmărtean!!! E tare, soro, parol. Recapitulăm: în iarnă l-a vîndut pe bani buni, la arabi. Care îi dau un salariu de un milion de euro pe an, parcă de vreo patru ori cît îl avea la Steaua. Acum, la 6 luni după, se gîndeşte să-l repatrieze, probabil pe principiul că „Steaua nu se refuză!”. Desigur, pe un salariu, presupun, mai mic decît îl avea înainte de plecare, că doar a mai îmbătrînit cu juma’ de an! Atît de hotărît e ciobanul să facă chestia asta, încît a întrerupt negocierile cu Cernat, cel care părea, pînă marţea trecută, înlocuitorul de drept al lui Sînmărtean în formula de succes din Liga Campionilor, care, zice el însuşi, nici nu s-a gîndit vreodată să ceară 20.000 de euro pe lună salariu, probabil fiind convins şi el că „Steaua nu se refuză!”. Înainte de a recurge la pilde şi cugetări de tipul „Cine aleargă după doi fotbalişti nu prinde nici unul”, mă gîndesc că, în acest caz concret, s-ar putea şi mai rău: adică să-l prindă pe al treilea, pe numele său Bănel Nicoliţă. Ăsta-i şi mai tînăr, şi mai modest: cred că ar aduce bani de acasă, numai să joace şi el niţeluş. Iar Sînmărtean să facă bine să stea acolo unde e.

Fiţi sociabili!