Cu vreo săptămînă înainte de a da eu drumul acestei rubrici către tipar, un anume domn Rod Stewart, al cărui concert din septembrie 2018, de la București (gratuit!, organizat de Primăria Capitalei, la data aceea condusă de Gabriela Firea; apropo, ce concert a adus alde Nicușor Dan?) a fost unul din cele mai grozave 10 din cele peste 70 pe care le-am văzut live, a dat un interviu la BBC, în care a spus răspicat: „No more rock `n` roll!”, ba a dat și exemple, precum „Hot Legs” și „Maggie May” și a mai spus că are deja 78 de ani, vîrstă la care toată hărmălaia legată de turnee, cu promovare, cu conferințe de presă, cu trămbălat de la un continent la altul, apoi de la o țară la alta și de la un oraș la altul au devenit prea obositoare. Așa că… gata cu rock `n` roll-ul! De aici, o întreagă omenire a înțeles că Rod se retrage definitiv, chiar dacă acum se află în plin turneu mondial care durează și anul viitor, și au început comentarii și speculații.
Asta l-a făcut pe Rod să publice un comunicat absolut încîntător. Iată-l: „Vreau să lămuresc confuzia pe care e posibil să o fi produs în media și în rîndul fanilor. Nu mă voi retrage niciodată! Eu am fost trimis pe acest Pămînt pentru a fi cîntăreț și voi continua să fiu atît timp cît bunul Dumnezeu mă va lăsa. Într-un interviu recent am spus că ultima mea pasiune este muzica swing/big band și că la sfîrșitul actualului turneu o să mă îndrept spre ea și desigur o voi împărți și cu voi. N-aș putea întoarce vreodată spatele cîntecelor pe care le-am creat și cîntat de-a lungul ultimelor 6 decenii. Ele sînt ca și copiii mei: eu le-am creat și le iubesc! Abia aștept să ne vedem în turneul de anul viitor și să vă prezint noul meu album swing”.
Vedeți ce simplu se pot exprima niște trăiri pe care numai marii artiști le pot avea? Cum să nu-i iubești!?
