Cam cu vreo două zile înainte de îmbarcarea ei către Asia, Simonica ne-a fost arătată la televizor în postura de viitoare campioană cam peste tot în lume și viitoare loc I în clasamentul WTA, pentru că ea și un domn care îi aruncă din palmă niște mingi ne dădeau de înțeles că ora H se apropie. În acest caz, ”H” vine de la Hong Kong, locul unde Simonica urma să-și facă re-redebutul, după catastrofala apariție de prin primăvară cînd, tot așa, urma să revină pe teren și să măture zgura cu oponentele. Am văzut meciul ăla, soldat cu o presupusă accidentare (fiindcă la dînsa nu mai știi, de multă vreme, cînd e și ce e, dacă e…) și o pauză de aproape juma` de an. În care, din cînd în cînd, mai aflăm de cîte o plimbare (eeei, nu chiar ca Iohannis, alt tenisman aflat în curs de revenire!) prin locuri stranii, de cîte o achiziție de casă (eeei, nu chiar ca ale tenismanului Iohannis!), de cîte un buletin medical dătător de speranțe majore, mai ales celor care pun botu` la orice li se debitează. Redevenita domnișoară Halep făcea de toate, numai antrenamente nu, de unde și convingerea mea că n-are nici un gînd. Că are sacul prea plin pentru a o mai interesa ceva, orice, legat de fosta ei meserie. Am văzut meciul ei de redebut, contra unei Nimeni de pe locul nu știu cît, parcă 97. Break, iar break, înc-un break, și la ea, și la ailaltă. Amîndouă serveau catastrofal. Tot meciul. Pîn` la urmă a cîștigat a noastră, dar mi-a fost clar că-i gata. Am scris pe Facebook la Radio AS că nu trece de turul doi. M-au înjurat vreo patru sau cinci. A doua zi, Simonica făcea trei game-uri în două seturi. Între timp, ne-a promis că participă la Cluj la turneul din februarie. Adică își mai ia o pauză de cinci luni!
Fatooo, de ce nu-ți cauți tu soțul ăla bun, iubitor, căruia să-i faci ăia cinci copii pe care ziceai că ți-i dorești pe cînd erai locul I?