Spioana Saveta (I)

Ciudată, dar şi etern provocatoare este povestea femeilor-spion! Mai ales că după modelul-tip al spioanei Mata Hari, gîndul cititorilor masculini asociază mecanic orice spioană-femeie cu sexul, plăcerea, şantajul. Greşit! Oricum… incomplet. Multe spioane şarmante au acţionat din conştiinţă „politică” ori chiar din iubire sinceră pentru un bărbat! Nu toate au sedus… unele au fost seduse.

 Stabilit la Paris, în buna tradiţie a exilaţilor ruşi din timpul revoluţiei bolşevice, Vladimir Feodorovski, un fost diplomat sovietic şi susţinător al lui Gorbaciov, este autorul mai multor best-seller-uri internaţionale. În prezent, este cel mai editat scriitor de origine rusă din Franţa. A scris, printre altele, Le Roman des Tsars (2013), Le Roman de la Perestroika (2013), La Magie de Moscou (2014), La Volupté des Neiges în 2015 şi Secolul roşu  apărut în 2016 la Editura Corint.

În cartea sa „O lume secretă (mari spioane din secolul al XX-lea)”, pornind de la mărturii şi arhive inedite şi întemeindu-se pe experienţa personală de diplomat în timpul marilor răsturnări din Est, Vladimir Fedorovski, martor privilegiat al acestor momente majore ale secolului al XX-lea, ne introduce în universul secret al marilor spioane „venite din ţinutul frigului”, care au schimbat cursul istoriei. Maestre ale mistificării şi jocului dublu, aceste femei remarcabile au stîrnit pasiuni şi au ajuns să manipuleze personaje influente din înalta societate occidentală. Ele au fost mijlocul perfect prin care va fi pusă în aplicare teoria lui Lenin privind racolarea „idioţilor utili”, dispuşi –  din raţiuni diferite – să se pună în slujba comunismului.

Cine erau aceste tinere şi fermecătoare femei şi cum au ajuns ele în slujba serviciilor secrete bolşevice? Autorul ne explică: „Venite pe lume în zorii noului veac, ele fuseseră pregătite pentru o viaţă facilă, pentru o existenţă de plăceri şi de frivolitate, lipsită de griji. Dar iată că s-au trezit brusc într-un univers ostil, în care totul se prăbuşea. Ele au fost sortite pribegiei, terorii, sărăciei, forţate uneori să se prostitueze ori să-şi ia zilele (…), iar aceste eroine ale cataclismului istoric nu şi-au datorat salvarea decît unei invincibile voinţe de a trăi, de a supravieţui momentului prezent, viitorul lor incert construindu-se de la o zi la alta. (…) Spionajul a intrat în viaţa lor ca o scîndură de salvare, ajutîndu-le să îşi ţină capul deasupra apei în mijlocul furtunilor acelei epoci crunte.(…) Ele însele deveniseră nişte incredibile manipulatoare ale destinului. Fiecare dintre ele ar fi trebuit să moară de o mie de ori dacă fiecare zi, fiecare ceas din viaţa lor nu ar fi fost un adevărat duel cu evenimentele dramatice ale Istoriei.”

 Cine au fost acele femei care au jucat un rol important într-o istorie scrisă de alţii? Frumoasa baroană Budberg a pus la cale cel mai mare complot împotriva Kremlinului roşu înainte de a deveni agent dublu. Celebra actriţă de cinema Olga Cehova a devenit cea mai bună prietenă a Evei Braun, dezvăluindu-i lui Stalin secretele naziştilor. Margarita Konenkova, o spioană desăvîrşită, l-a sedus pe Albert Einstein la ordinul Moscovei, iar formidabila reţea de „rîndunele” a KGB-ului penetrează şi astăzi – în 2017! – cele mai înalte sfere ale politicii occidentale. Elsa Triolet şi Maria Romain Rolland figurează printre „femeile influente” care au însufleţit o adevărată „orchestră roşie” a intelectualilor occidentali. Elisabeta Zarubina –  basarabeanca! – a furat secretele bombei atomice americane în beneficiul URSS. Despre ea – cea mai importantă, dar şi (aşa cum se şi cuvine în lumea secretă) cea mai puţin cunoscută dintre „rîndunelele Kremlinului” – vom dezvălui cîteva lucruri senzaţionale. O provocare: cea mai importantă spioană sovietică  a tuturor timpurilor, numită de prietenii ei din copilăria sa basarabeană Savetuca, s-a născut la 1900 în Basarabia (încă) ţaristă. Ea va face studii strălucite la Chişinău, continuate – sub români! – la Paris şi la Viena. Provenea dintr-o familie de revoluţionari evrei, înrudită cu cea a Anei Pauker, unul dintre întemeietorii PCR, aflat atunci sub directă obedienţă bolşevică. Fratele ei era şeful secţiei teroriste a partidului şi va fi ucis într-un schimb de focuri în 1922. La 19 ani, frumoasa tînără a intrat în Comsomol, apoi în serviciile secrete moscovite ca ofiţer de legătură  – şi amantă – a lui Dzerjinski, nemilosul şef al poliţiei politice. Elisabeta a fost cea mai stilată şi eficientă spioană a Kremlinului: era frumoasă şi deşteaptă. Vorbea la perfecţie – şi scria – în şase limbi: engleza, germana, franceza, rusa, româna şi… ebraica!

Ne revedem, cu date inedite, în ediţia de săptămîna viitoare.

 

 

Fiţi sociabili!