Satul cultural

Două comune sucevene, Poiana Stampei şi Ciocăneşti, şi-au depus candidatura şi au intrat în finala pentru titlul de „Satul cultural al României” pe 2014. Sucevenii se vor „bate” pentru marele titlu cu alte trei comune din ţară: Cumpăna (judeţul Constanţa), Izvoarele (judeţul Prahova) şi Bezdead (judeţul Dîmboviţa). Evenimentul este organizat de Asociaţia Cele mai Frumoase Sate din România (AFSR), sub înaltul patronaj al Ambasadei Franţei în România, program derulat cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism. Printre obiectivele programului cultural şi turistic „Satul cultural al României” 2014 sînt promovarea culturii şi artei populare româneşti şi europene, promovarea artei gastronomice, a produselor tradiţionale din România, promovarea turismului rural, a agroturismului şi a ecoturismului, promovarea patrimoniului uman viu, a oamenilor locului şi a poveştile lor din România şi Europa.  Primarul comunei Ciocăneşti, Radu Ciocan, ne-a spus că în proiectul cultural pe care l-a prezentat, pentru a putea să se înscrie în această competiţie, sînt cuprinse 12 evenimente culturale organizate în comună. „Una dintre condiţiile de participare era aceea ca în comună să fie organizate cel puţin zece evenimente culturale de amploare.  Pentru noi nu a fost greu, mai ales că avem cîteva mari evenimente cunoscute la nivel naţional: Festivalul Naţional al Păstrăvului, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, Festivalul de Datini şi Obiceiuri din Străbuni etc. Dacă vom cîştiga titlul de <Satul cultural al României>, vom putea organiza în comună şi alte evenimente culturale de amploare, cu sprijinul Asociaţiei Cele mai Frumoase Sate din România, dar şi al Autorităţii Naţionale pentru Turism”, ne-a spus primarul Ciocan. Edilul comunei Poiana Stampei, Viluţ Mezdrea, a declarat că „la Poiana Stampei s-au purtat şi se mai păstrează printre cele mai frumoase costume populare din Bucovina. Tradiţiile şi obiceiurile de iarnă, de Paşte sau alte sărbători sînt deosebite şi uitarea lor ar fi echivalentă cu pierderea unei comori. Anul trecut, am primit sprijin logistic, dar nu numai, din partea Ministerului Turismului, în organizarea evenimentului <Întîlnire cu fiii satului>. Este o adevărată bucurie să vezi cum, pentru o zi, se întorc în comuna natală sute de fii ai satului din ţară şi din străinătate, stau la taifas, deapănă amintiri, iar la întoarcerea în locurile de unde au venit promovează imaginea comunei, felul cum se dezvoltă aceasta, de la un an la altul”. Evaluarea comunelor candidate va avea loc joi, 13 februarie, între orele 9:00-11.30, la sediul Ambasadei Franţei în România. Nicolae Marghiol, preşedinte executiv al Asociaţiei Cele mai Frumoase Sate din România, iniţiatorul programului Satul cultural al României, a spus că programul evaluării va consta în reuniunea comisiei, prezentarea candidaturilor, desemnarea „Satului Cultural al României 2014” şi, la final, premierea candidaturilor. La eveniment va fi prezent şi ambasadorul Franţei în România, Philipe Gustin, dar şi invitaţi ai AFSR. Nu vor lipsi nici primarii comunelor care au intrat în finală. Comuna care va avea cel mai mare număr de puncte este declarată cîştigătoare, respectiv va primi titlul de „Satul Cultural al României 2014” şi va avea tot sprijinul în derularea completă a programului de evenimente culturale propus pentru acest an. Comunele de pe locurile 2-5 vor organiza fiecare cîte un eveniment, în cadrul programului cultural.

Municipiul Rădăuţi a găzduit, săptămîna trecută, prima întîlnire a Biroului Permanent Judeţean Suceava al Partidului Democrat Liberal. Ordinea de zi a reuniunii pedeliştilor suceveni a cuprins adoptarea unei poziţii a partidului faţă de principalele teme politice ale momentului, stabilirea unor decizii cu referire la strategia de comunicare, precum şi măsuri organizatorice. „E prima şedinţă a BPJ din acest an şi am decis să o organizăm la Rădăuţi, municipiu care va da startul unui itinerar ce va cuprinde tot judeţul. Aici în zonă sînt două colegii puternice, la întrunirea de astăzi am invitat şi primari din zonă şi ne-am propus să discutăm despre priorităţile PDL din acest an, la nivel judeţean, apoi o analiză a consilierilor judeţeni, şi în acelaşi timp, poziţia PDL faţă de acest buget ultrapolitizat al Consiliului Judeţean Suceava, un buget de subdezvoltare, buget care nu dă bani, aproape deloc, primarilor PDL, precum şi alte activităţi legate de activitatea partidului, mai ales că nu peste mult timp va începe campania electorală pentru europarlamentare” a declarat preşedintele Organizaţiei Judeţene PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur. Acesta a mai adăugat: „Cît despre gazda întrunirii de astăzi, primarul Aurel Olărean, pot spune că activitatea sa a fost apreciată foarte corect de electorat, pentru că Olărean este la al doilea mandat de primar, lucru care nu este deloc uşor în condiţiile în care la Rădăuţi este un Consiliu Local foarte zgomotos şi mai pătimaş decît ne aşteptam. Una este lupta politică şi alta este atacul la persoană, care a devenit un fel de a fi în Consiliul Municipal de la Rădăuţi. După părerea mea, aici primarul nu este ajutat, dar cu toate acestea face treabă bună şi cu puţinele resurse pe care le are la îndemînă, cred că se vede mîna de gospodar a lui Aurel Olărean”.

Europarlamentarul PDL de Suceava, Petru Luhan, consideră că referendumul pentru modificarea Constituţiei, pe care USL vrea să-l organizeze odată cu alegerile europarlamentare din luna mai, nu are nimic de-a face cu democraţia şi voinţa poporului român. Petru Luhan a arătat că acest proiect susţinut de USL nu ţine cont de un alt referendum, cel din 2009, în care o majoritate categorică a românilor a decis că vrea Parlament unicameral şi 300 de parlamentari. Europarlamentarul PDL a mai declarat că precizarea făcută la începutul acestei săptămîni de către liderul PNL, Crin Antonescu, potrivit căreia în noua lege fundamentală se introduce un prag de maxim 300 de deputaţi, este o diversiune menită să inducă în eroare opinia publică. „La referendumul din 2009, românii au cerut reducerea numărului total al parlamentarilor, nu doar al deputaţilor. Lucru evident, întrucît ei au votat în acelaşi timp pentru un Parlament cu o singură Cameră, nu cu două. În aritmetica domnului Antonescu, 300 de parlamentari este egal cu 300 de deputaţi plus cel puţin încă 100 de senatori. Prin această propunere, liderii USL arată clar că nu dau doi bani pe votul românilor. Şi, totodată, că nu le pasă cîtuşi de puţin de temele care ar trebui dezbătute în campania pentru alegerile europarlamentare”, a mai spus Petru Luhan.

Scena 1

 

(Costică aruncă ziarul în sobă şi se ia de crîşmar.)

Costică: Nu se mai poate aşa, bă crîşmare!

Crîşmarul: Ce, bă?

Costică: Prea stăm, bă, şi nu facem nimica.

Crîşmarul: O murit cineva din asta?

Costică: N-o murit, da nici chiar aşa!

Crîşmarul: Şi ce-ai vrea să facem?

Costică: Ceva, bă. Un partid, una alta.

Crîşmarul: N-ai ce partid să mai faci. Nu vezi la ei cum se ceartă?

Costică: Să facem, bă, ceva ieşit din comun.

Crîşmarul: Am vrut să fac sala tronului şi nu m-aţi lăsat.

Costică: Măcar ne-am ales cu potcoavele de cai morţi.

Crîşmarul: Şi la ce ne-o folosit, dacă le ţinem în beci?

Costică: Bunăoară facem o expoziţie.

Crîşmarul: Şi expoziţia la ce foloseşte?

Costică: Ca propriu-zis nu prea foloseşte, ce-i drept.

Crîşmarul: Şi-atuncea?

Costică: Şi-atuncea o transformăm.

Crîşmarul: N-am idee la ce te gîndeşti.

Costică: O transformăm în manifestare de amploare.

Crîşmarul: De unde ai scos tu cuvintele astea?

Costică: De la ziar.

Crîşmarul: Tu mai bine spune-mi la ce foloseşte comedia asta.

Costică: La finanţare

Crîşmarul: Adica la bani?

Costică: Iaca te-ai prins. Tu ştii că se dă bani pentru manifestări de amploare?

Crîşmarul: Cine să-ţi deie?

Costică: Franţa.

Crîşmarul: Cum Franţa?

Costică: Aşa scrie, bă. Franţa. Şi dacă dă Franţa, hai să-i belim.

Crîşmarul: Adica cum mai precis?

Costică: Este un fel de concurs de manifestări de amploare.

Crîşmarul: Şi noi ce manifestări prezentăm?

Costică: Asta nu-i greu. Festivale. Că festivale avem.

Crîşmarul: Cum ar fi care?

Costică: Uită-te bunăoară la Ciocăneşti.

Crîşmarul: Să trăieşti!

Costică: Ascultă-mă şi nu mă întrerupe. Ce are Ciocăneşti?

Crîşmarul: Ce să aibă? Ţărani.

Costică: În afară de asta. Are hribi? Face festivalu de hribi. Are păstrăvi? Face festivalu de păstrăvi. Adica manifestări de amploare.

Crîşmarul: Noi avem păstrăvi? N-avem.

Costică: În schimb, noi avem broaşte. Facem festivalu de broaşte.

Crîşmarul: Şi ce mai avem? Hribi nu avem.

Costică: Nu te-ai prins? Hribi face ei. Noi facem de borş.

Crîşmarul: Ce facem de borş?

Costică: De borş de putină. Facem un festival. Iaca două.

Crîşmarul: Şi mai departe?

Costică: Gunoi de grajd. Facem festival de gunoi.

Crîşmarul: Hai că m-am prins. Cîte festivaluri avem voie să facem?

Costică: Cîte vrem, da nu mai puţine de zece.

Crîşmarul: Festival de mămăligă putem face?

Costică: Putem, că nu ne opreşte.

Crîşmarul: Da de înjurat?

Costică: De înjurat, vorba ta, că nu ne opreşte. De scuipat, de băşit.

Crîşmarul: Iaca deja avem cinci.

Costică: Mai punem, că mai avem: de fîşcîit, de ciordit, de rîgîit, de borît.

Crîşmarul: Mai punem unu de bătut femeia cu pumnu.

Costică: Cu pumnu, cu paru, cu hamu.

Crîşmarul: Şi iaca trecem de zece.

Costică: Şi ca coroană la toate facem şi expoziţia de potcoave.

Crîşmarul: Şi banii cum îi primim?

Costică: După ce ne declară cel mai frumos sat cultural, îi primim, nu te teme.

 

Scena 2

 

(Costică îl ia în primire pe Ionică, de cum apare pe uşă.)

Costică: Pe unde tot umbli, că nu mai ştie omu de tine?

Ionică: Da ce?

Costică: Cum da ce? Satu arde de nerăbdare şi Ionică se piaptănă.

Ionică: Ce nerăbdare visezi? N-o trecut sărbătorile?

Costică: Tocmai că o trecut şi-acuma urmează finanţarea.

Ionică: Tu cred că glumeşti. Nu mai finanţează nimeni nimica.

Costică: Cred că taman tu glumeşti. Cum să nu finanţeze?

Ionică: Iaca la Rădăuţi am aflat.

Costică: Ce-ai aflat? Eşti nebun?

Ionică: Ăştia dă numa buget de subdezvoltare. Pricepi?

Costică: Ce să pricep?

Ionică: Că chiar dacă eşti dezvoltat, cît ai fi tu, nu-ţi mai dă.

Costică: Ce nu-ţi mai dă?

Ionică: Buget de dezvoltare. Îţi dă buget de subdezvoltare.

Costică: Care ăştia visezi?

Ionică: Cum care ăştia? Nechifor, consiliul, prefectura, primăria.

Costică: Bată-te să te bată, eu am crezut că francejii.

Ionică: Ce-avem noi cu francejii?

Costică: Francejii întinde o mînă de ajutor cu finanţate cu tot.

Ionică: Unde-o întinde?

Costică: La noi. Pentru sat cultural.

Ionică: Asta eu nu ştiam. Numai la ţară întinde?

Costică: În rest ce mă interesează pe mine?

Ionică: Că uite, eu vin de la un birou permanent de partid de la Rădăuţi.

Costică: Rădăuţi ce-i?

Ionică: Un oraş.

Costică: Aşa-i trebuie! Eu n-am auzit de oraş cultural. Şi francejii nu dă decît la satele culturale şi-atîta.

Ionică: Ei se tot străduieşte.

Costică: Cine se străduieşte?

Ionică: Olărean de la PDL.

Costică: Ce se străduieşte?

Ionică: Să facă sat din oraş, da nu-i iese şi pace.

Costică: Cine nu-l lasă?

Ionică: Nu-l lasă un consiliu zgomotos şi pătimaş.

Costică: Nu este legi pentru asta?

Ionică: Este, bă, da nu le respectă. Nici măcar constituţia.

Costică: Nu s-o făcut referend?

Ionică: S-o făcut, da degeaba, că nu le respectă.

Costică: Flutur nu face nimica?

Ionică: Cum să nu facă? Chiar şi Luhan face.

Costică: Cine-i Luhan?

Ionică: De la Parlamentu European.

Costică: Va să zică nu-i de la franceji.

Ionică: Da ce tot o ţii cu francejii în sus şi francejii în jos?

Costică: Hai ca să-ţi spun. Francejii ne face pe noi sat cultural.

Ionică: Aşa, tam-nisam?

Costică: Nu tam-nisam. Ne pune să ne manifestăm cu amploare.

Ionică: De manifestaţii ne arde nouă acuma?

Costică: Nu manifestaţii. Manifestări de amploare.

Ionică: Nu-i tot aceeaşi mîncare de peşte? Dacă vine jandarmii?

Costică: La ce? Ce să caute?

Ionică: Să disperseze manifestările. Şi te mai trezeşti la bulău!

Costică: N-are voie, că este comisii de la franceji peste tot.

Ionică: Şi pe urmă ce se întîmplă?

Costică: Pe urmă vine francejii cu banii şi gata.

Ionică: Pentru asta ce tre să faci?

Costică: Să te manifestezi cu amploare în ce ştii să faci: să înjuri, să băşeşti, să te baţi, să borăşti, vorba aia. Cam tot ce poţi face pe plan cultural.

Ionică: Dacă-i aşa, oare de ce n-o ajuns francejii la Rădăuţi?

 

Epilog

(Crîşmarul vine din cămară, epuizat şi nedumerit.)

Crîşmarul: Am adus copitele din cămară. Ce fac acuma cu ele?

Ionică: Scoate potcoavele.

Crîşmarul: Cum aşa?

Ionică: Pune copitele într-o parte şi potcoavele în altă parte.

Crîşmarul: Pentru ce treaba asta?

Ionică: Nu pricepi? Iese două expoziţii şi-n concluzie două manifestări de amploare.

Crîşmarul: Şi cu asta am terminat?

Ionică: N-ai terminat. Mai trebuie intitulate.

Crîşmarul: Cum le intitulez?

Ionică: Festivalu copitelor şi Festivalu potcoavelor. Şi uite aşa am pus de un sat cultural pe cinste!

 

 

Fiţi sociabili!