Recensămîntul

Municipiul Suceava rămîne în continuare localitatea din judeţul Suceava cu populaţia cea mai numeroasă, însă în scădere semnificativă în comparaţie cu anul 2002. Astfel, populaţia stabilă a Sucevei în anul 2011 a fost de 92.121 de persoane, în timp ce în anul 2002, potrivit statisticilor, populaţia Sucevei a fost de 105.865 de persoane. Din datele prezentate de către prefectul judeţului şi şeful Direcţiei de Statistică reiese faptul că în judeţul Suceava sînt aproape 5.700 de persoane analfabete. Mai trebuie remarcat faptul că dacă procentul sucevenilor de religie ortodoxă a scăzut de la 88,4% în anul 2002, la 87,2% în anul 2011, o situaţie inversă se poate observa în ceea ce-i priveşte pe cei de religie penticostală. Dacă în anul 2002 procentul sucevenilor de religie penticostală a fost de 6,3%, acesta a crescut în 2011 la 7,8%.

ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, aflat pe 1 şi 2 iulie la Mănăstirea Putna, pentru a-l cinsti pe Sfîntului Voievod Ştefan cel Mare, a criticat în termeni duri politica din zilele noastre, „politica Uniunii Europene”. În cuvîntul de învăţătură rostit de Arhiepiscopul Sucevei în seara de 1 iulie, după Slujba de Priveghere, la Mănăstirea Putna, acesta a spus că „Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovietică, ne va salva, credem, dacă ne vom ruga cu toată smerenia, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene”, explicînd că „rău era în timpul regimului comunist ateu. Mai rău în timpul acestui regim, Uniunea Europeană”. Arhiepiscopul Sucevei s-a arătat îngrijorat şi de soarta copiilor. „Copiii sînt ameninţaţi. Li se distrug simţămintele morale. Mintea se distruge prin aparatele la care privesc şi citesc, cum ştiţi prea bine, mai bine decît mine. Toate fapte… care sînt crime. Cuvintele mele sînt foarte aspre şi mulţi vor spune: <Cum e posibil ca un episcop să adreseze aşa cuvinte dure în faţa conducătorilor de astăzi din ţară şi din Uniunea Europeană?> Sînt dure pentru că faptele lor sînt diabolice”. Pe lîngă aceste momente de bucurie pe care creştinii le trăiesc de fiecare dată la Putna Sfîntului Ştefan cel Mare, a mai spus ÎPS Pimen, „sînt şi momente de întristare. Există acest plan diabolic… Sub pretextul că se caută resurse de energie verde (gaze – n.r) şi nu mai ştiu ce…, trebuie să sfredelească pămîntul, dar nu oricum, la adîncimi mari, otrăvind apele, izvoarele lăsate de Dumnezeu, pentru totdeauna. O crimă. O crimă! Un plan economic diabolic. Rugăciune la Dumnezeu ca să-i oprească din răutatea lor”.

Caravana „Românii au talent” este gata să pornească din nou la drum, începînd de luna viitoare, turul preselecţiilor debutînd pe 18 august, la Timişoara, informează Pro TV. Cel mai tare show din istoria televiziunii româneşti a ajuns la cel de-al patrulea sezon, astfel că românii vor avea din nou ocazia să demonstreze unei ţări întregi cît sînt de talentaţi. Caravana începe turul preselecţiilor pe 18 august, la Timişoara, şi va ajunge, pe rînd, în alte patru oraşe: Cluj-Napoca (27 august), Iaşi (3 septembrie), Galaţi (10 septembrie) şi Chişinău (17 septembrie). Pentru prima oară în istoria show-ului, caravana „Românii au talent” se duce direct în capitala moldovenilor de peste Prut. Aceştia sînt aşteptaţi la preselecţii să arate de ce sînt în stare în materie de spectacol şi să intre în competiţia pentru marele premiu de 120.000 de euro. Andra, Mihai Petre şi Andi Moisescu, cei trei juraţi ai super-show-ului, alături de prezentatorii Pavel Bartoş şi Smiley, sînt pregătiţi să fie din nou surprinşi de românii care au talent cu carul. Cei care visează să devină cunoscuţi şi aplaudaţi de toată ţara se pot înscrie pe site-ul protv.ro sau direct în spaţiile de desfăşurare ale preselecţiilor. Mai mult, blockbuster-ul divertismentului românesc pune la bătaie două noi premii pentru românii înzestraţi şi talentaţi din acest sezon. Premiul de originalitate, în valoare de 10.000 de euro, îi este rezervat concurentului care îi va lăsa cu gura căscată pe cei trei juraţi cu numărul său năucitor. „Românii au talent” va premia cu 2.000 de euro şi ochiul ager al „vînătorilor de talent”, adică al celor care înscriu un număr sau mai multe în concurs, iar acesta ajunge pînă în finala show-ului.

Inventivitatea contrabandiştilor nu are limită. Dacă aproape zilnic lucrătorii din Punctele de Trecere a Frontierei Siret şi Vicşani descoperă ţigări ascunse în caroserii de autovehicule, în cutii de detergent, în absorbante, în suluri de hîrtie igienică, în pîine sau chiar în motor de locomotivă, de această dată contrabandiştii au folosit un aparat de zbor, cel mai probabil un deltaplan cu motor. În noaptea de marţi spre miercuri, puţin după miezul nopţii, un echipaj de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Rădăuţi a observat un aparat de zbor de mici dimensiuni care s-a deplasat dinspre Ucraina în România, pe direcţia localităţilor Frătăuţi – Costişa – Măneuţi, aparat care după scurt timp s-a întors pe teritoriul ţării vecine. Potrivit celor afirmate de ofiţerul pentru relaţii publice de la Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Suceava, comisar-şef Ilie Poroch Seriţan, în zonă s-a deplasat imediat o echipă operativă care a depistat în apropierea frontierei, într-un crîng din lunca rîului Suceava, pe raza localităţii Măneuţi, mai multe colete ce conţineau 2.997 pachete cu ţigări de diferite mărci, de provenienţă ucraineană şi Republica Moldova.

 

Scena 1

 

(Crîşmarul răsfoieşte un maldăr de hîrtii şi notează din cînd în cînd ceva într-un catastif.)

Costică: Nu ne mai ducem pe cracă?

Crîşmarul: Pe punctu de belvedere vrei să zici?

Costică: Aşa cum îi zici. Nu ne mai ducem?

Crîşmarul: Da ce ţi-o plăcut ţie acolo?

Costică: Mi-o plăcut cum l-am văzut pe Ionică tocma la Humor.

Crîşmarul: Azi nu ne mai ducem, că-s ocupat cu scrisu.

Costică: Văd eu că tot scrii la ceva. Faci reclamaţii?

Crîşmarul: N-am la ce să fac.

Costică: Mă gîndeam că faci reclamaţii la constituţie.

Crîşmarul: Ce să reclam la constituţie?

Costică: Pragu electoral.

Crîşmarul: N-am ce prag să reclam eu, că l-o reclamat Băsescu deja.

Costică: Şi tu nu-l reclami?

Crîşmarul: N-am de ce, că nu mă interesează pragu.

Costică: Nu mai vrei să-l demisionezi pe Băsescu?

Crîşmarul: Nu mă mai interesează nici Băsescu, nici pragu.

Costică: Şi-atuncea ce scrii?

Crîşmarul: Scriu un recensămînt.

Costică: Adica ce-i asta?

Crîşmarul: Un fel de pomelnic.

Costică: Ca să-i pomeneşti pe morţi la biserică?

Crîşmarul: Am zis că-i ca un fel de pomelnic, da nu-i pomelnic adevărat.

Costică: Cui foloseşte?

Crîşmarul: La guvern, la parlament şi la statistici.

Costică: La ce mai foloseşte morţii dacă tot o murit?

Crîşmarul: Cum la ce foloseşte? La prag. Şi n-o murit toţi.

Costică: Explică-mi şi mie ce-i cu recensămîntu ăsta. Da mai pe înţeles.

Crîşmarul: Hai că-ţi explic. Va să zică ai nişte oameni în sat.

Costică: Asta am priceput.

Crîşmarul: Bun. Va să zică ai nişte oameni şi-i numeri pe toţi.

Costică: Şi asta am priceput. Ca la armată, îi pui pe plutoane.

Crîşmarul: Bun. Pe urmă treci număru pe hîrtie şi începi să-i pui pe căprării.

Costică: Ce căprării? Nu pe plutoane?

Crîşmarul: Nu, bă. Întîi care-s oameni şi care-s femei, cum ar veni.

Costică: Mare scofală!

Crîşmarul: Şi pe urmă vezi cîţi o scăzut, cîţi o crescut.

Costică: Care nici asta nu-i greu.

Crîşmarul: Da pe urmă-i mai greu să-i pui pe grade de educaţie.

Costică: Aicea n-am priceput.

Crîşmarul: Cum ar veni cu şcoală şi fără şcoală.

Costică: Care la noi în sat este şcoală. Deci treci cu şcoală, nu fără şcoală.

Crîşmarul: Şi pe urmă treci la analfabeţi şi-i numeri pe toţi care este analfabeţi.

Costică: Asta cum ştii?

Crîşmarul: Asta n-ai cum să ştii, că nu s-o ştiut niciodată.

Costică: Şi ce faci, dacă nu ştii?

Crîşmarul: Îi treci pe toţi la analfabeţi, că avem şi noi mîndria noastră locală.

Costică: Cu bacaloreat sau fără bacaloreat?

Crîşmarul: Nu contează. Îi treci pe toţi la analfabeţi.

Costică: Şi dacă vine o verificare din urmă, să te verifice?

Crîşmarul: Cine să vină?

Costică: De la control.

Crîşmarul: Cîţi poate să vină? Îi aduci la crîşmă şi-i îmbeţi. Nu ştii tu cum se face?

Costică: Gata, am priceput. Mai departe ce faci?

Crîşmarul: Te duci la religie, care şi cum.

Costică: Asta de unde mai ştii?

Crîşmarul: Cum să nu ştii? Ortodocşi. Şi cu asta ai încheiat.

Costică: Şi pe urmă?

Crîşmarul: Tragi o concluzie, semnezi şi dai mai departe.

Costică: Ce concluzie tragi?

Crîşmarul: Că-n satu nostru trăieşte atîtea şi atîtea persoane din care…

Costică: Din care ce?

Crîşmarul: Din care sută la sută ortodocşi analfabeţi, că doar n-om fi noi mai prejos decît alţii!

 

Scena 2

 

(Ionică se pune trudit pe un scaun şi se uită de jur împrejur, după crîşmar.)

Costică: Tu te-ai trecut la recensămînt la crîşmar?

Ionică: Cum să mă trec, dacă am fost iar plecat?

Costică: Să te treci neapărat, să nu te omită. Da pe unde ai fost?

Ionică: La caravana de talent, la Moldova.

Costică: De aşa ceva n-am auzit! Cîte se mai scorneşte în ultima vreme!

Ionică: Noroc că s-o scornit, că altfel nici nu ştiam şi muream proşti.

Costică: Ce nu ştiam?

Ionică: Cît talent avem. Că degeaba ai, dacă nu ştii.

Costică: Şi tu ai talent, vrei să spui?

Ionică: Cum să n-am? Toţi are talent, da nu ştie dacă nu merge la caravană.

Costică: Şi tu ce talent ai?

Ionică: La orice, da la absolut orice, că i-am lăsat cu gura căscată.

Costică: Pe cine?

Ionică: Pe înjuraţi, că aşa le spune la caravană.

Costică: Şi cum ai făcut?

Ionică: Întîi m-o întrebat ce hram port.

Costică: Şi ce i-ai spus?

Ionică: Că ultimu hram la care am fost o fost de la Putna şi se numeşte hramu lu Ştefan cel Mare.

Costică: Ai fost inspirat.

Ionică: Şi mai ales talentat, că m-o pus să arăt.

Costică: Ce să arăţi?

Ionică: De la hram.

Costică: Şi ce-ai arătat?

Ionică: L-am imitat pe Pimen cum făcea el la hram.

Costică: Te-ai îmbrăcat în haine de popă?

Ionică: N-o trebuit chiar aşa.

Costică: Da cum ai făcut?

Ionică: Le-am răcnit un cuvînt de învăţătură.

Costică: Despre ce?

Ionică: Întîi despre Uniunea Sovietică cum făcea ei pe vremuri.

Costică: Cum făcea?

Ionică: Era atei, bă, nu făcea cruce deloc.

Costică: Şi cu mîinile ce făcea?

Ionică: Ce să facă? Lucra cu secera şi ciocanu. Şi-am imitat cum făcea.

Costică: Cred că i-ai lăsat cu gura căscată.

Ionică: I-am lăsat. Şi pe urmă am imitat Uniunea Europeană.

Costică: Uniunea Europeană ce face?

Ionică: Nici dînsa nu face cruce, la naiba.

Costică: Şi ce-ai imitat?

Ionică: Cum borteleşte şi scormoneşte, da şi alte pericole.

Costică: Care pericole?

Ionică: Nişte aparate în care priveşte.

Costică: Cine priveşte?

Ionică: Tinerii. Şi aparatele îi otrăveşte pe capete.

Costică: Şi cum ai imitat toate astea?

Ionică: Cum borteleşte?

Costică: Nu, bă. Cum otrăveşte aparatele astea.

Ionică: Ce-i mare scofală? Cade pe spate şi dă din picioare.

Costică: Cine, bă? Uniunea Europeană?

Ionică: Ponta, bă. Diabolic, la naiba.

Costică: Precis o căzut şi înjuraţii pe spate!

Ionică: O căzut, bă, cînd i-am arătat cum pune diavolu gheara pe sufletu omului Ponta.

Costică: Cum ai arătat asta?

Ionică: L-am imitat pe Băsescu.

 

Epilog

(Crîşmarul se întoarce din ogradă şi se uită disperat la Ionică.)

Ionică: Nu te mai holba la mine! N-ai mai văzut un om talentat?

Crîşmarul: Ba eu te ştiu, da de alta am venit eu de-afară.

Ionică: Degeaba ai venit. Eu spectacole nu mai dau.

Crîşmarul: Nu mai da şi haideţi afară amîndoi.

Ionică: Pentru ce? Îţi borteleşte cineva în ogradă?

Crîşmarul: O căzut două paraşute pe iarbă.

Ionică: De unde-o căzut?

Crîşmarul: Din Ucraina, din cer.

Ionică: Adă-le înăuntru şi gata.

Crîşmarul: Nu vrea să treacă pragu cu mine. Haideţi voi, că poate le descurcaţi.

Ionică: De unde ştii că nu vrea?

Crîşmarul: Zice că nu am faţă de traficant.

Ionică: Ce traficant?

Crîşmarul: Traficant de carne vie, că altfel nu vine.

Ionică: N-avem noi treabă cu ele. Cheamă poliţia să le confişte şi gata.

Crîşmarul: Poliţia o fost. Le-o confiscat parapanta şi gata, mi le-o lăsat mie pe cap, să le trec la recensămînt.

 

 

Fiţi sociabili!