Puşcăria autonomă maghiară

Zice la Scriptură că Bunul Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul şi asemănarea lui. Poate doar pe Adam şi Eva, că în rest zicerea asta nu se prea susţine. De exemplu, un puşti din China s-a născut cu o boală rară numită ihtionă. Adicătelea băieţache ăsta e acoperit din cap pînă în picioare de solzi. Dacă ne-am lua după scriptură, ar reieşi că Dumnezeu are faţă de biban sau de plătică şi că depune icre, lucru care, evident, nu poate fi acceptabil. S-au mai născut oameni reptilă, dintr-ăia care se tîrăsc şi sîsîie ca şerpălăii. Nu există cineva care în viaţa lui să nu fi întîlnit măcar un măgar cu două picioare. Sau un boi cu chip de om. Cazurile de gigantism sau nanism nici nu le mai pomenesc, pentru că sînt prea dese. Erau pline bîlciurile de specimene ciudate. Femeia cu barbă, omul cu coadă de viţel, bărbatul cu coarne ori copilul zebră. Toate astea sînt în mentalul colectiv „lucrări ale diavolului”. Toţi, însă, sîntem egali în faţa Creatorului, fie că acesta se numeşte Dumnezeu, Budha, Brahma sau Iahve, aşa că orice degenerescenţă trebuie privită şi tratată uman, adicătelea cu toleranţă, înţelegere şi compasiune. Chiar Papa Francisc a făcut nu demult un apel nu doar către miliardul lui de credincioşi, ci către întreaga lume, în sensul ca marii dregători ai Planetei să nu mai susţină o aşa zisă „cultură a deşeului”, care constă în a tria fiinţele umane „în funcţie de utilitatea lor pentru societatea de consum”. Francisc face şi o precizare, şi anume că orice persoană reprezintă o valoare fundamentală, cu atît mai mult atunci cînd „ea este săracă şi cu dizabilităţi sau dacă nu are o utilitate, ca un copil la naştere, sau nu mai serveşte, ca un bătrîn”. E perfect adevărat că ecologia mediului şi ecologia umană tre’ să meargă mînă în mînă. E o idee frumoasă, sublimă, numai că tare greu este s-o pui în practică. Dumnezeu ne-a făcut pe fiecare aşa cum ne-a făcut şi trebuie să fim mulţumiţi pentru darul primit. Chestia e că unii s-au răzvrătit. Nu le convine ambalajul divin şi fac pe dracu-n patru să-l modifice. A auzit toată lumea de omul leopard. Acesta, un american, în zărgheala lui, şi-a tatuat o mie de pete de leopard pe corp, inclusiv pe organele genitale. S-a şi rebotezat, spunîndu-şi Larry DaLeopardo. Dragi meseni, bine măcar că-i plac leoparzii, care-s frumoşi şi eleganţi. Altul cu neuronul fracturat s-a visat că-i ţap. Şi-a făcut implant de corniţe, de păr şi de coadă. Oare ce muiere normală s-ar mărita cu unul dintr-acesta? Le-a dat Dumnezeu un trup şi fiecare îşi bate joc de el după cum îl taie mintea. Un năuc din Sri Lanka, pe nume Kirby, „trăieşte cu lumină, vînt şi vibraţiile lui Dumnezeu”. Acesta nu mănîncă decît de şapte ori în zece luni. O porţie de-a lui de mîncare nu depăşeşte 500 de calorii (cîteva beri şi-o chiflă). Băieţache nici n-are nevoie de budă în casă. Chestia cu mîncatul chiar că e o mare problemă pentru unii. Unele superstiţii interzic gravidelor să consume anumite produse animaliere, „pentru a nu transmite progeniturilor însuşirile animalelor a căror carne o consumă”. La slavi, gravidele nu mănîncă peşte pentru ca să nu se nască pruncul surd. Şi tot la slavi, cam ignoranţi şi fanatici cînd e vorba de superstiţii, există obiceiul ca femeia gravidă să nu consume carne de iepure pentru ca pruncul să nu se nască insomniac. Cică iepurele e veşnic treaz. Sanchi. Mîncaţi, bre, dragi borţoase, iepuri cît mai mulţi. Plozii, chiar dacă se vor naşte insomniaci, vor fi campioni mondiali la alergări şi, v-aţi scos, bre, v-aţi scos. Nici noi nu sîntem mai breji. „În Dobrogea se interzice viitoarelor mame să mănînce carnea unor animale mursecate de lupi, acestea riscînd să nască prunci vampiri”. Să lăsăm lumea superstiţiilor şi sărim în lumea reală, mult mai halucinantă decît prima. Automutilarea este, din păcate, nu doar o zărgheală neuronală, ci şi o formă de protest. În Rusia, într-o puşcărie din regiunea Irkutk, vreo 40 de ocnaşi şi-au tăiat venele „pentru a protesta împotriva bătăilor, torturilor şi abuzurilor” foarte frecvente, de altfel, în penitenciarele domnului Putin. Mai sînt unii care-şi bat cuie în cap, care-şi taie cîte un deget sau îşi bagă cîte o sticlă în fund doar pentru a părăsi puşcăriile şi a vedea şi ei nişte asistente de spital mai drăguţele. Sînt mulţi care fac greva foamei pentru motive întemeiate. N-au ce mînca. În ultima vreme caloriile în plus par să devină cel mai tare coşmar mondial. Şi pentru că tot sîntem la rusnaci, iote, un guvernator din sud-estul Rusiei „le-a dat ordin tuturor burtoşilor şi supraponderalilor care lucrează în domeniul sănătăţii şi sportului să slăbească pentru a servi drept exemplu cetăţenilor, în caz contrar urmînd să fie concediaţi”. Mira-m-aş ca un rusălău dintr-ăsta nacealnic şi pe deasupra care bagă în el ca un porc să renunţe la crăpelniţă şi să se hrănească doar cu lumină, vînt şi vibraţiile lui Dumnezeu, aşa ca indianul Kirby, acela care, am uitat să vă spun, după ce n-a mîncat trei luni nimic a participat şi la un maraton, alergînd 31 de kilometri fără să cadă lat şi cu limba scoasă de un cot. Bun, ce face guvernatorul rus e un abuz specific mujicilor ajunşi în jilţuri înalte. În Rusia, orice îndreptare a lucrurilor se face cu ameninţare. Asta-i mentalitatea lor. În Dubai e altfel. Autorităţile din acest emirat „oferă un gram de aur (care valorează circa 45 de dolari) pentru fiecare kilogram pierdut în decurs de 30 de zile”. Vedeţi ce uşor pot fi falimentate fast-food-urile şi obezitatea cauzată de acestea? La noi, în Românica, sînt 2 milioane de alcoolici care nu au unde să se trateze. Bre, dragi meseni, cade Roşia Montana pe noi. În loc să pună mîna şmecherii de la firma canadiană Golden Corporation pe caratele româneşti, mai bine tratăm machitorii plătindu-i cu cîte un gram de aur pentru fiecare lună de abstinenţă. Nu ştiu cît de bună e ideea, fiindcă, români fiind, dependenţii ar drojdi o lună doar şerlac, kerosen şi lichid de frînă numai pentru a pune mîna pe gramul de aur pe care l-am preschimba, mintenaş, în zeamă de pufoaică. În sfîrşit, tot un fel de automutilare e şi renunţarea la igiena personală. Cînd e vorba de VIP-uri, de persoane cu o mare vizibilitate publică, chestia asta chiar devine halucinantă. Se duce în ciumă toată popularitatea idolilor cînd afli că Brad Pitt umblă jerpelit, adicătelea cu hainele nespălate, că Robert Pattinson, ăla din „Saga Amurg”, nu se spală pe cap cu lunile şi-i curge mătreaţa ca o ninsoare de decembrie, că Robbin Williams duhneşte urît de la nespălare, că lui Jennifer Aniston îi miroase gura, că Jessica Simpson îşi curăţă dinţii cu tivul de la rochie, că Megan Fox nu trage apa la toaletă, iar Sandra Bullock se unge pe faţă cu cremă de hemoroizi. La urma urmei, fiecare face ce vrea cu trupul său. Şi-l mutilează cum vrea şi o face pe răspunderea sa. Mai sunt, însă, şi altfel de mutilatori. Unii l-au decapitat pe Eminescu la Hliboca, în regiunea Cernăuţi, alţii l-au spînzurat pe Avram Iancu. Nici măcar Iisus Cristos, cel mai celebru mutilat din istoria civilizaţiei, nu are odihnă. Mai nou, un avocat kenyan vrea să dea în judecată Italia şi Israelul, pe Împăratul Tiberiu şi pe Pilat din Pont pentru asasinarea lui Iisus Nazariteanul. Italienii şi evreii tre’ să plătească pentru asta. La puşcărie cu ei! Bre, dragi meseni, dar şi Decebal a fost decapitat. Şi Turcia tre’ să plătească pentru decapitarea Brîncovenilor. Nu mai vorbesc de secuii din Ardeal, din cauza cărora a fost decapitat Mihai Viteazul. Huooo, la puşcărie şi cu ăştia, la ocnă! Evident că nu le putem oferi maghiarilor decît o puşcărie autonomă, în care să se bucure de toate drepturile minorităţilor. Ce dracu, merită! În concluzie, dacă omul e făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, e clar că Marele Creator nu e ungur. Spuneţi şi voi dacă n-am dreptate.

 

 

Fiţi sociabili!