Punţi aeriene

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, consideră că ultimele declaraţii făcute de liderul PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, cu privire la sumele pe care judeţul Suceava le-a primit la ultima rectificare bugetară demonstrează faptul că „minciuna este la rang de cinste la PDL”. Nechifor a declarat că a constatat faptul că în această perioadă de vară „unii nu dorm, probabil prea odihniţi de munca în opoziţie”, însă în acelaşi timp „vin şi manipulează opinia publică”. „În ultima declaraţie politică făcută de Flutur se face referire la subiecte care nu au legătură unul cu altul. Spunea că la ultima rectificare, actualul Guvernul USL nu a alocat nici un ban Sucevei. Sigur minciunea e la rang de cinste la PDL. Flutur şi PDL critică, şi sigur că e de înţeles că ei critică şi accept lucrul acesta, dar atunci cînd minciuna şi un anumit grad incorect de comunicare îşi fac locul în mass-media mă simt obligat să iau atitudine”, a spus Cătălin Nechifor. El a subliniat că liderul PDL Suceava face un adevărat „talmeş-balmeş” şi confundă merele cu perele atunci cînd vorbeşte despre lipsa finanţării pentru obiectivele de investiţii din judeţ. Cătălin Nechifor a arătat că toate proiectele de care a vorbit Gheorghe Flutur sînt finanţate direct de la nivel central, iar în momentul de faţă nu sînt probleme legate de finanţarea acestora. „În acest moment, toate investiţiile care sînt în derulare în Suceava au finanţare. Absolut toate. Nu avem nici o investiţie la acest moment care să nu aibă suport financiar. Ba chiar şi podul de la Roşcani, din oraşul Liteni, va fi terminat în scurt timp. Pod pe care Flutur, între 2010-2012, nu l-a făcut. Şi iată că îl facem noi”, a ţinut să precizeze Cătălin Nechifor. Pe de altă parte, Cătălin Nechifor a atras atenţia că în ultima perioadă, liderul PDL Suceava a făcut foarte multe declaraţii nefondate. „Eu înţeleg menirea Opoziţiei, o accept ca atare, dar în momentul în care ţii acelaşi cartof fierbinte în braţe şi tot îl arunci dintr-o parte în alta, nu e în regulă. Cred că avem foarte multă treabă şi mă aşteptam de la domnul Flutur să fie nu într-un regim de coabitare, dar nici să fie numai cu parul în mînă”, a declarat Nechifor. El a mai spus că un senator sau un deputat din opoziţie, oricare ar fi numele lui, are dreptul să fie critic, dar trebuie să vină şi cu lucruri concrete. „Păi de un an de zile nu l-am văzut pe Flutur să aducă ceva în Suceava. Nici măcar pe Udrea nu a adus-o”, a spus Cătălin Nechifor, care a ţinut să precizeze că ultimele declaraţii făcute de Gheorghe Flutur pe tema rectificării bugetare nu afectează consensul la nivel judeţean dintre Opoziţie şi Putere cu privire la regionalizarea României. „ Dacă era invers, probabil că se întîmpla acest lucru”, a încheiat şeful administraţiei judeţene.

Organizatorii Festivalului de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” vor folosi statui vii pentru promovarea evenimentului, care se va desfăşura în perioada 15-18 august în Cetatea de Scaun a Sucevei. Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a declarat că acest lucru reprezintă un element de noutate şi că mimii vor fi actori de la Teatrul Naţional din Iaşi. Statuile vii vor fi amplasate în patru locaţii din municipiul Suceava, şi anume Obcini – zona magazinului Premier, George Enescu – zona Curcubeul, Centru – zona Casei de Cultură şi Burdujeni – zona Orizont. Ele vor putea fi văzute începînd de luni, 12 august, pînă joi 15 august doar trei ore pe zi, cîte o oră dimineaţa, după amiaza şi seara. Statuile vii vor fi aşezate pe socluri cu logoul Festivalului de Artă Medievală. În jurul lor vor fi prezenţi suceveni din Ordinul Solomonarilor, care vor distribui pliante cu programul festivalului. Emil Ursu a anunţat că programul va cuprinde, ca în fiecare an, parada participanţilor, reprezentaţii teatrale pentru copii, scenete, dansuri şi cîntece medievale, turniruri cavalereşti şi concursuri de tir cu arcul. El mizează pe prezenţa a minim 10.000 de spectatori.

Primul burger creat in vitro, pornind de la celule suşă de vacă, a fost gătit şi degustat la Londra, în cadrul unui eveniment-experiment potenţial revoluţionar, informează AFP. Burgerul, cu o greutate de 142 de grame, a costat 250.000 de euro. Degustătorii au fost o austriacă „cercetătoare a tendinţelor culinare” şi un scriitor american autor al unei cărţi despre „gusturile de mîine”. Ei au mîncat în public acest burger creat în laborator, gătit sub ochii lor şi ai creatorului „fripturii”, un cercetător olandez de la Universitatea din Maastricht, Mark Post. Verdictul: „gust destul de intens”, „textură similară” şi un aspect general asemănător cărnii de vită, în ciuda unei lipse vizibile de „grăsime”, au spus cei doi voluntari, care nu şi-au terminat gustarea, în ciuda preţului exorbitant. Mark Post, care a gustat şi el o bucăţică în timpul evenimentului, difuzat online, a concluzionat că acesta a fost un „prim pas” bun pentru burgerul lui, supranumit „Frankenburger” de presa britanică. Alături de echipa sa, cercetătorul a avut nevoie de şase săptămîni pentru a crea „friptura” pornind de la celule suşă de vacă, cultivate în laborator. Au adăugat pesmet, sare, praf de ou, suc de sfeclă roşie şi şofran pentru a obţine o culoare „naturală”. Maestrul bucătar Richard McGowan a declarat că a pregătit burgerul în mod obişnuit, cu ulei de floarea soarelui şi unt, într-o tigaie.

 

Scena 1

 

(Costică îşi ia inima în dinţi şi se ia de crîşmar.)

Costică: Ştii ceva? De-o vreme nu-mi mai place de tine.

Crîşmarul: Da ce ţi-o căşunat dintr-o dată?

Costică: Nu dintr-o dată. De-o vreme ţi-am spus.

Crîşmarul: De cînd, mai precis?

Costică: De-o vreme, de cînd tot stai şi mereu bombăneşti.

Crîşmarul: Şi ce-ai vrea să fac, dacă n-am clienţi?

Costică: Măcar nu mai bombăni pe nedrept.

Crîşmarul: Ce vrei să spui? Că nu mă pricep.

Costică: Ia hai să vorbim pe dreptate.

Crîşmarul: Hai.

Costică: Uite ce am eu aici. Nişte mere şi nişte pere.

Crîşmarul: Tu ai, fiindcă nu eşti în opoziţie ca mine.

Costică: Lasă tu asta. Mai bine spune-mi care-s mere şi care-s pere.

Crîşmarul: Da ia stai tu oleacă. De unde ai merele?

Costică: Din livadă de la tine.

Crîşmarul: Şi perele?

Costică: Tot de-acolo.

Crîşmarul: Va să zică te-ai făcut stăpîn peste ele şi te dai mare.

Costică: Tocmai de asta te-ntreb. Mai ştii care-s mere şi care-s pere?

Crîşmarul: Pe vremuri ştiam, cînd erau ale mele.

Costică: Şi-acuma nu mai ştii?

Crîşmarul: Nu vezi că-s amestecate?

Costică: Da tu nu vezi că-s mai multe?

Crîşmarul: Cum să fie mai multe, dacă eu văd că-s mai puţine?

Costică: Hai să le numărăm.

Crîşmarul: Hai.

Costică: Va să zică este şapte mere şi şapte pere pe masă. Tu cîte mi-ai dat?

Crîşmarul: Ţi-am dat cinci şi cu cinci.

Costică: Bine că recunoşti. Va să zică nu-s mai multe la mine?

Crîşmarul: Cum să fie mai multe, dacă-s mai puţine?

Costică: Bă, parcă eşti Flutur. N-am numărat noi şapte şi cu şapte?

Crîşmarul: Le-am numărat.

Costică: Şi nu-s mai multe decît cinci şi cu cinci?

Crîşmarul: Cum să fie mai multe, dacă-s mai puţine?

Costică: Vrei să mai numărăm o dată?

Crîşmarul: Ce rost mai are?

Costică: Ca să nu mai spui minciuni prin sat, că aşa şi pe dincolo.

Crîşmarul: Eu în sat spun ce vreau, că nu mi-ai pus tu zăbală la gură.

Costică: Ştii cu se cheamă asta?

Crîşmarul: Cum se cheamă?

Costică: Manipularea opiniei publice, talmeş-balmeş. Parcă eşti Flutur.

Crîşmarul: Şi ce dacă-s Flutur?

Costică: Ai terminat podu de la Roşcani?

Crîşmarul: Ce te interesează pe tine?

Costică: Nu mă interesează, da spun, să se ştie.

Crîşmarul: Spune ce vrei, să vedem cine te-ascultă.

Costică: Bag de seamă că tu eşti prea odihnit de cînd nu faci nimica.

Crîşmarul: Şi tu ce faci, mă rog?

Costică: Înmulţesc perele şi merele cum mă pricep eu mai bine.

Crîşmarul: Şi-n mînă ce ai?

Costică: O barabulă fierbinte. O vrei?

Crîşmarul: Dă-o încoace.

Costică: Să faci talmeş-balmeş dintr-însa? Iaca, nu ţi-o dau.

Crîşmarul: De ce nu mi-o dai?

Costică: Ca s-o arunci dintr-o parte în alta, ca Flutur? Mai bine las-o la mine.

 

Scena 2

 

(Ionică intră şi se proţăpeşte în tocul uşii, ca o statuie.)

Costică: Ce te-ai proţăpit ca un par? Te-o muşcat vreo căpuşă?

Ionică: Taci şi admiră-mă.

Costică: De ce să te-admir? Ai cîştigat la loto?

Ionică: Dacă nu mă admiri ca om, admiră-mă ca statuie.

Costică: Da ce? Eşti Venus din Milo?

Ionică: Care, bă? Nu vezi că-s statuie vie, adica nu moartă?

Costică: Asta de unde-ai scornit-o?

Ionică: De la locu de muncă de la muzeu.

Costică: Ce-ai căutat tu la muzeu?

Ionică: M-am dus să caut o şuşă şi m-am ales cu un loc de muncă.

Costică: Ce fel de şuşă?

Ionică: Şuşă de vacă, de oaie sau de berbec.

Costică: Ce vrei să faci tu cu şuşele astea? Vrei să faci un muzeu la noi în sat?

Ionică: Nu, bă. Pentru Flutur.

Costică: Iar Flutur? Unde te-ntorci, dai de Flutur. Ce-o mai declarat Flutur?

Ionică: O declarat că face magazine de carne în Israel.

Costică: Bine că face la Israel, că la noi nu-i în stare să facă nimica.

Ionică: Cum spui aşa?

Costică: Face, bă, declaraţii mincinoase, să-i prostească pe suceveni. Nimica concret.

Ionică: Nu-i adevărat, bă. Flutur face şi concreturi.

Costică: Ce face, bă? Că nici podu de la Roşcani nu-l mai face.

Ionică: Face un holocaust la Siret. Chiar dînsu mi-o spus.

Costică: Şi-atuncea şuşe ce-i trebuie?

Ionică: Pentru magazinu de carne.

Costică: Şi cum face cu şuşa? Că drept să spun, n-am mai auzit.

Ionică: Pune la crescut şuşa într-un laborator.

Costică: Şi pe urmă?

Ionică: Pe urmă o taie, o feliază, o afumă şi gata.

Costică: Ce gata?

Ionică: Produsu din Bucovina. Şi o vinde la Israel cuşer. Şi uite-aşa marcă banu.

Costică: Vrei să spui că acolo nu se găseşte şuşe de-a lor?

Ionică: Nu se găseşte că de-abia s-o inventat la ziar.

Costică: Şi tu ai găsit şuşă de asta la muzeu, unde-ai fost?

Ionică: Am găsit o şuşă medievală veche că mai multe n-avea.

Costică: Arată-mi-o şi mie că mor de curiozitate.

Ionică: N-o mai am că i-am dat-o lu Flutur s-o arate la ambasador.

Costică: Prost ai fost. Dacă n-o mai vezi înapoi?

Ionică: Nici n-o vreau. Lasă-l să facă treabă cu dînsa.

Costică: Ce treabă să facă, dacă nici podu de la Roşcani nu l-o făcut?

Ionică: Nu l-o făcut că acuma are altă prioritate pentru ambasador.

Costică: Vrea să crească şuşe în holocaust?

Ionică: Nu, bă. Face punţi de legătură. Nu mai face poduri.

Costică: Legătură cu cine?

Ionică: Cu israelienii plecaţi din România.

Costică: De unde are atîţia bani Flutur pentru atîtea punţi?

Ionică: Nu-i trebuie bani, că nici n-are decît din leafa de senator.

Costică: Şi-atuncea cum face?

Ionică: Face punţi aeriene şi nu se mai complică cu atîtea betoane.

Costică: Şi cum le face? Că n-am priceput.

Ionică: Porneşte din Salcea şi ajunge la Tel Aviv, tot pe sus, tot pe sus.

Costică: Şi israelienii cînd vine nu ameţeşte pe punţile astea la înălţime?

Ionică: Da Flutur o ameţit cînd aducea lumină de la Ierusalim?

Costică: Bine zici. O să încapă atîta amar de israelieni pe punţile astea?

Ionică: Nu-s decît 400.000. O să steie la coadă, da n-avem ce face.

Costică: Ne-am cam luat cu vorba politică, Ionică. Tu ce servici ziceai că ţi-ai găsit la muzeu?

Ionică: Servici de statuie. Stai să-ţi arăt.

 

Epilog

(În timp ce Ionică ia poziţie de statuie, intră crîşmarul, supărat pe viaţă şi pe regimul politic.)

Ionică: Ce te holbezi? N-ai mai văzut o statuie vie?

Crîşmarul: Am văzut statuia eroului necunoscut de la primărie. Da nu era vie.

Ionică: Vezi? Ăsta-i tot chichirezu. Acuma s-o inventat statuile vii.

Crîşmarul: Cine le-o inventat? Flutur?

Ionică: N-o avut timp să mai inventeze şi statuile vii.

Crîşmarul: Dacă le inventa, acuma nu mai era Nechifor să-l frece.

Ionică: Cu Nechifor ce ai?

Crîşmarul: N-am nimica, da prea se dă la oamenii care munceşte.

Ionică: Adica se dă şi la mine?

Crîşmarul: Nu, bă, la Flutur. Cu tine ce treabă să aibă?

Ionică: Eu nu muncesc ca statuie?

Crîşmarul: Ce munceşti tu?

Ionică: Stau aşa cîte trei ore pe zi nemişcat.

Crîşmarul: Şi cît stai nemişcat cu ce te ocupi?

Ionică: Mă uit ţintă pe sus, să văd cum merge israelienii pe punţi.

Crîşmarul: Care punţi?

Ionică: Care le face Flutur pentru intensificarea colaborării cu agenţii de turism din Haifa, Herzliya, Tel Aviv si Ierusalim.

 

 

Fiţi sociabili!