PSD, partidul de la ţară care nu poate emite pretenţii la oraş

Una dintre persoanele vinovate pentru că PSD-ul s-a dus în cap, iar acum umblă tehui pe scena politică, neştiind încotro s-o apuce, este fosta peremistă Lia Olguţa Vasilescu. Ţăţismele şi lipsa ei de cultură, inclusiv cea politică, au făcut ca o parte din electoratul tradiţional al PSD să se distanţeze de acest partid, că despre atragerea de noi simpatizanţi nici nu poate fi vorba.

Imediat după ce Viorica Dăncilă a fost forţată să demisioneze de la conducerea partidului, şefa de campanie a acesteia, Lia Olguţa Vasilescu, s-a simţit datoare să posteze un mesaj, ca urmare a informaţiilor apărute cum că ea i-ar fi cerut demisia candidatei PSD la prezidenţiale. Un mesaj fără diacritice, lucru care trădează şi o crasă lipsă de respect pentru limba română şi pentru cei care-şi pierd timpul citindu-i rîndurile fostului ministru al Muncii: „Citind presa la o cafea, vad ca apare peste tot stirea ca as fi cerut eu, tocmai eu, demisia Vioricai Dancila din fruntea partidului. Total gresit! Am fost printre primii lideri PSD care au asumat greselile din campanie si nu numai si care si-a prezentat demisia. Ceea ce s-a intamplat ieri, demisia intregului BPN, este un lucru normal si reconstructia partidului trebuie sa inceapa cat mai repede, fiindca e un an greu in fata. In ceea ce ma priveste, cred ca lumea si-a format o parere idilica despre rolul meu in aceasta campanie. Eu nu am facut strategii, nu am creat mesaje pentru candidat, nu am lucrat programul candidatului etc. Cu siguranta, o strategie gandita de mine nu s-ar fi pliat pe profilul candidatului. Toate astea au fost facute de o firma de consultanta, selectata de doamna Dancila. Rolul meu a fost doar sa mobilizez partidul. 19 judete au avut un scor electoral peste 40 la suta, iar alte 17 peste 30 la suta. Din punctul meu de vedere, anul viitor partidul poate scoate, fara probleme, un scor electoral cu 4 in fata, mai ales ca PNL ne ajuta zilnic. Nu a fost o noapte a cutitelor lungi, nu a fost scandal, nu au fost jigniri! Pur si simplu, ne asezam in dispozitiv de lupta!”.

Nu zău, chiar a fost o noapte atît de liniştită? Dar cum a fost cu Eugen Teodorovici care-l căuta nervos pe holuri pe „şobolanul de Fifor”, care vorbea cu televiziunile şi le spunea că dumnealui şi-a dat demisia? Pe de altă parte, cum să facă altcineva strategia pentru alegeri, iar tu să fii pus de formă şef de campanie? De cînd doamna Vasilescu, cunoscută pentru că una-două îşi pune mîinile în şold şi începe să ţipe, a acceptat să joace un rol de figurantă?

Şi ar mai fi multe comentarii de făcut la adresa comportamentului fostei peremiste şi la postarea acesteia, însă mă grăbesc să ajung la fotografia de profil a acesteia, care spune multe. Ca o adolescentă de la un liceu la care nimeni n-a luat Bac-ul de cînd s-au introdus camerele de luat vederi care a vrut să-i demonstreze unei rivale că i l-a suflat pe bătăuşul şcolii, Lia Olguţa Vasilescu apare obraz în obraz cu soţul ei. Mai lipsea un text de genul „Aşa cum căprioara bea apă din izvor/ Aşa ne vom iubi mereu şi-n viitor”.

Lia Olguţa Vasilescu este dovada vie că PSD-ul e un partid de la ţară, din fundul curţii, care nu putea emite pretenţii să fie votat de România care, orice s-ar spune, e, totuşi, de la oraş. Un oraş mai mic, dar oraş.  

Fiţi sociabili!