Preotul internaut

„Aşadar, să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decât altele. Nu, hotărît; neamul acesta nu e un neam stricat; e numai nefăcut încă; nu e pîn-acuma dospit cumsecade. E încă nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit cu junghetura frîntă; încă nu crede în dreptate; încă nu poate scoate din sînu-i pe cine să-i poată comanda; încă nu ştie de cine să asculte, fiindcă nu are deocamdată încredere în nimeni… Fript cu lapte, suflă şi-n brînză. N-a ajuns să cumpănească bine ceea ce ar fi în stare să poată cu ceea ce i se pune împotrivă, şi astfel, nu înţelege că în mina lui ar sta să-şi îndrepteze soarta şi să dispună apoi pe de-a-ntregul de ea – precum e drept şi precum are să şi fie odată. Dar, cu vremea, trebuie să vină şi asta; trebuie să vină şi înţelegerea fără de care nu poate fi o naţiune sigură de avutul ei, nici de onoarea, nici de viitorul ei”. (I.L. Caragiale – „Despre lume, artă şi neamul românesc”).

Acum, o altă poveste: Eva stătea pe malul apei şi se plictisea. La un moment aude vocea Domnului din cer: – Eva, văd că te plictiseşti. Am să-ţi fac un companion. – Eşti prea bun, Doamne. – Se va numi Adam şi va fi bărbat. Va fi încrezut, înfumurat şi va avea impresia că el realizează totul în viaţă. Va dori să conducă totul, dar în realitate va asculta de tine şi va face totul pentru a-ţi fi pe plac. Se va crede mai deştept, deşi nu va fi aşa. Îl vei lăsa să aleagă, căci va munci numai pentru tine şi copiii tăi. Dar mai presus de toate trebuie să-l lăsăm să creadă că el a fost primul în Rai. – Îmi convine, Doamne. Şi va fi aşa cum doreşti. Va crede că el a fost primul! – Asta, te rog, …va rămîne aşa, un secret între noi, femeie!. Aflaţi acum, iată, întru consolarea voastră, bărbaţi fuduli, că nici măcar Adam, unicul bărbat… nu a fost „primul”!

Biserica Ortodoxă face pactul cu internetul (cu diavolul!?). Iată drumul banilor din pomelnicele on-line: 1 euro acatistul de o zi, 24 de euro abonamentul la pomenire pe o lună. „Salut, te informăm că am primit pomelnicul”. Aşa sună mesajul pe care administratorii portalului crestinortodox.ro ţi-l trimit după ce a fost confirmată plata on-line a serviciului bisericesc. Un euro te scuteşte, comod, de un drum la biserică. Potrivit unui cleric (Antim, de la Mănăstirea Dumbrăveni, Constanţa), pomelnicele ajung la mănăstire, dar o parte din banii achitaţi on-line rămîn comision administratorului site-ului,  societatea Active Soft S.R.L., cu sediul în Sectorul 2, aflată în subordinea societăţii „B.I. Limited” din Cipru (!?). „Pomelnicele ne ajung pe mail. Sînt scoase la imprimantă şi aduse în biserică pentru a fi citite”, povestesc şi reprezentanţii Mănăstirii Crasna. Astfel, conform gandul.info – se oferă ajutor sfînt pentru toate categoriile de public, asigurînd chiar pomenirea şi iertarea păcatelor pentru cei de pe lumea cealaltă. Direct din fotoliu, un student poate trimite de pe iPhone un „pomelnic pentru reuşita la examene, însurătoare şi alte momente importante din viaţă”. În funcţie de solicitare, credincioşilor le sînt calculate şi comunicate pe loc contravaloarea serviciilor promise: 1 euro pentru un acatist citit o zi în biserică, 1,84 euro pentru două zile sau 2,80 euro pentru trei zile. Pentru un pomelnic de o săptămînă, de pe cardul unui solicitant vor fi extraşi automat 6,16 euro, iar pentru o lună întreagă de ajutor şi sprijin divin, orice „păcătos” ce ar vrea să se pocăiască on-line va scoate din buzunar – mă rog, de pe card – 24 de euro. Pentru izbăvirea de păcate a celor vii şi a celor trecuţi în nefiinţă, „vama” e plătită direct de pe cardurile consacrate sau prin sistemul de plată on-line PayPal. Biserica Ortodoxă Română ţine, iată, oricum – deşi nu recunoaşte oficial acest sistem de „salvare on-line” – pasul cu vremurile moderne: slujbele, în special cele din timpul sărbătorilor, sînt transmise excesiv pe tv, internet şi radio, iar instituţia tămîiată dispune de televiziune, post de radio, tipografie şi de zeci de firme eficiente, care  – ştiu că ştiaţi – nu plătesc impozite . Doamne iartă(-i)! Aşadar, „tu cu cine faci banking?”. Eu, ca popă internaut, îl  fac direct cu Dumnezeu! Oare, prefăcutule!?

 

 

Fiţi sociabili!