Praf în ochi

Pînă la apariţia următorului număr al Jupânului vom avea selecţioner, dacă ar fi să-l credem pe numitul Burleanu, preş.-ul în exerciţiu al Federaţiei Române de… chiar aşa: de ce?, că de Fotbal nici nu poate fi vorba, din moment ce secretarul general al stabilimentului se mîndreşte că neam de neamul lui n-a urmărit nici măcar un singur meci pe stadion! Desigur, pînă acum, la European, cînd a făcut parte neisprăvitul din delegaţia de panarame trimise să ne reprezinte la nivel oficial. În fond, la ce nefotbal am arătat acolo, de ce ar fi mai breji ăi’ de-l conduc!? În sfîrşit, mai sînt cîteva zile pînă la desemnarea selecţionerului, iar dacă ar fi să luăm în calcul antecedentele, nu ne rămîne decît să ne crucim cînd acesta va fi anunţat. Neogolanul cocoţat în moţul Federaţiei se va ţine de cuvînt, în sensul că nu va întîrzia cu numirea. Rămîne însă de văzut în ce măsură fumigena sau praful în ochi cu angajarea unui antrenor străin stă în picioare. Aşa cum se prezintă lucrurile, cu siguranţă că nu-l va angaja pe Capello, căruia ruşii i-au dat parcă vreo 7,5 milioane pe an. La noi, dacă ar fi posibil, i-ar da tot atît, dar… pe secol! Cum însă speranţa de viaţă nu mai e nici ea ce-a fost, mai mult ca sigur că va fi altul. Nu de calibrul ăstuia sau al lui Mourinho sau al lui Wenger, ci mai degrabă al unui neica Nimeni, ca Zenga. Ar fi bun şi ăsta, cît timp are paşaport italienesc. Măcar prin comparaţie cu neamţul apărut şi el pe listă, ale cărui performanţe sînt cîteva retrogradări, ori cu portughezul care nu prinde la el acasă nici vreo echipă de liga a doua. Teamă mi-e însă că la ce sărăcie de fotbal avem şi la ce lăcomie îi animă pe federali se va recurge din nou la o variantă de avarie de tipul Olăroiu-neo-Prinţul-Arabiei ori Guriţă-refuzatul-de-toată-Spania. Varianta strict internă pare a fi Puriul, un domn care tocmai e în căutarea unui serviciu. Astfel încît nu poţi să nu te întrebi: oare Halagian o mai fi în viaţă!?

 

 

Fiţi sociabili!