Poziţia ghiocelului

Cel puţin unul dintre cele şase tablouri furate de la muzeul Kunsthal din Rotterdam a fost ars în casa mamei lui Radu Dogaru, în urma expertizei cenuşii ridicate la percheziţii din locuinţa acesteia fiind găsite urme de la pictură, potrivit unor surse judiciare. Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că în urma expertizei făcute la laboratorul de specialitate al Muzeului Naţional de Artă s-au găsite urme de vopsea de la o pictură care ar avea o vechime de aproximativ un secol şi jumătate, precum şi ţinte metalice. Potrivit aceloraşi surse, nu se poate spune cu certitudine dacă urmele de vopsea găsite în cenuşă provin de la un tablou sau de la o ramă. Agenţia MEDIAFAX a anunţat, citînd surse judiciare, că procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus expertizarea, la un laborator de specialitate al Muzeului Naţional de Artă, a cenuşii ridicate în urma percheziţiilor din casa mamei lui Radu Dogaru, pentru a afla dacă femeia a ars tablourile furate din Olanda. Şapte tablouri semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud au fost furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012. Operele sustrase sînt „Tête d’Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan” şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

 Zona Metropolitană Suceava s-ar putea extinde, de luna aceasta, cu încă trei localităţi, ajungînd la un total de 14 membri. Comitetul Director al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară  „Zona Metropolitană” Suceava s-a întrunit la sediul Primăriei Suceava, pentru a analiza solicitarea de intrare în această structură a unor noi membri. „Şi-au manifestat intenţia de a intra în Zona Metropolitană alte trei unităţi administrativ-teritoriale, respectiv comunele Udeşti, Dumbrăveni şi Hînţeşti. În aceste condiţii, cred că ne-am atins ţinta de 200.000 de lecuitori pe care ne-am propus-o”, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu, care este şi preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană” Suceava. Localităţile membre ale Zonei Metropolitane vor putea promova proiecte cu finanţare  europeană, avînd prioritate în exerciţiul bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene.

 Preşedintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, şi deputaţii democrat-liberali suceveni Sanda-Maria Ardeleanu şi Ioan Balan s-au întîlnit cu un grup de suceveni, membri ai „Asociaţiei Seniorilor Bucovineni”, care au vizitat Palatul Parlamentului. După ce au făcut turul Palatului Parlamentului, la invitaţia Sandei-Maria Ardeleanu, „seniorii bucovineni” au vizitat şi sala de şedinţe a Comisiei de învățămînt, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, iar apoi au avut discuţii cu cei trei parlamentari PDL de Suceava. Ardeleanu a arătat că discuţiile au avut ca subiect actualitatea politică, modificarea Constituției, reorganizarea administrativ-teritorială. De asemenea, seniorilor bucovineni li s-au prezentat proiectele legislative susținute de parlamentarii suceveni PDL. „Aceste întîlniri organizate chiar în clădirea Parlamentului României sînt o modalitate de a dezbate problemele generale cu care se confruntă populația, problemele locale care au nevoie de susținere parlamentară, oferind societății civile posibilitatea de a cunoaște mecanismele de funcționare a Parlamentului în vederea unei bune colaborări între aceasta și parlamentari”, a spus Sanda-Maria Ardeleanu. Liderii USL adoptă poziția ghiocelului în fața celor de la București și nu se luptă pentru ca Bucovina să fie una dintre regiunile ţării. Sînt argumente puternice prin care să fie convinși mai marii USL că atît Suceava, cît și Iașiul, trebuie să fie reședințe sau capitale a două dintre viitoarele regiuni. Iar liderii politici din Suceava trebuie să înțeleagă că așa cum stau lucrurile la această dată, mingea este în terenul celor de la USL”,  a încheiat Flutur. 

Mirosurile pestilenţiale care au cuprins oraşul în ultimele săptămîni, odată cu scoaterea din bazinele ACET a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate, continuă să dea bătăi de cap autorităţilor sucevene. Pentru a scăpa de mirosurile care pînă de curînd întorceau stomacul pe dos celor care treceau prin fosta zonă industrială a Sucevei, dar apoi au început să ajungă şi prin cartiere, în funcţie de direcţia şi intensitatea vîntului, conducerea Primăriei Suceava este decisă să consulte mai mulţi specialişti în gestionarea nămolurilor, care să ofere soluţii viabile, atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung. „Încercăm să găsim soluţii pentru mirosurile înţepătoare de la staţia de epurare, nu vreau să mă disculp, de asta sînt primar, este o problemă 100% tehnică”, a spus Ion Lungu.

Timp de patru zile, în perioada 21-24 iunie, în municipiul Suceava vor avea loc numeroase acţiuni culturale şi de divertisment, dedicate Zilelor Oraşului. Primarul Ion Lungu a precizat că suma alocată pentru susţinerea manifestărilor dedicate Zilelor Sucevei este de 50.000 de lei. La propunerea consilierilor locali din Comisia de cultură, evenimentele dedicate Zilelor Sucevei se vor desfăşura în patru locaţii distincte: la Cetatea de Scaun, în centrul oraşului, în parcarea Iulius Mall şi în cartierul Iţcani, în zona Gării. Evenimentele vor fi diversificate în funcţie de locaţia aleasă, de la muzică clasică la concerte rock, fără a fi exclusă muzică uşoară şi nici cea populară. De exemplu, la Iulius Mall va răsuna atît muzica populară, cît şi uşoară, iar pe 23 iunie, seara, vor fi aprinse focurile de artificii, pe platoul Cetăţii de Scaun se va desfăşura un festival de muzică rock, în Centru – Concert Cafe, cu muzică clasică în principal, iar la Iţcani concerte de muzică populară.

 Scena 1

 (Crîşmarul pune pe tejghea un spălător de vase şi-l întinde cu o sticlă de bere pe post de sucitor.)

Costică: Ce faci cu cîrpa aia, de-atîta o suceşti şi-o-nvîrteşti?

Crîşmarul: Mă chinui s-o întind cumva şi nu stă.

Costică: Da la ce-ţi foloseşte întinsă?

Crîşmarul: La o pictură.

Costică: Cine face pictură? Ai nebunit?

Crîşmarul: Eu fac pictură, pînă nu mi-o ia altu-nainte.

Costică: Da ce ţi-o venit cu pictura? Tu chiar ai nebunit.

Crîşmarul: Tu habar n-ai. Vezi dacă nu eşti conectat la ştiri?

Costică: Care ştiri?

Crîşmarul: Ştirile cu tablouri. Chiar n-ai auzit?

Costică: N-am auzit.

Crîşmarul: Ia uite-aicea-n ziar la picturile astea.

Costică: Astea-s picturi? Astea-s nişte mîzgîleli, nu fi prost.

Crîşmarul: Da uite cît costă mîzgîlelile astea.

Costică: Asta nu poate să fie adevărat, chiar dacă scrie negru pe alb.

Crîşmarul: Da tu crezi că de ce se frăsuieşte poliţia mondială? Pentru nimica?

Costică: Şi va să zică-i adevărat? Cine dă atîţia bani pe mîzgîlelile astea?

Crîşmarul: Nu noi, bă. Holandezii. Ar da oricît să le recupereze.

Costică: De la cine să le recupereze?

Crîşmarul: De la nişte români care le-o furat. Da n-are cum să le recupereze că nici românii nu-s proşti.

Costică: Cam aşa-i. Da ce-o făcut cu ele? Le-o îngropat?

Crîşmarul: Mai rău, bă, le-o ars în foc. Le-o dat foc.

Costică: Şi-atuncea cum le recuperează?

Crîşmarul: Păi asta-i şmecheria la mijloc, că n-are cum.

Costică: Şi-atuncea?

Crîşmarul: Atuncea le pictez eu şi le vînd la holandezi noi-nouţe.

Costică: Vrei să spui că poţi face şi tu mîzgîleli de-astea ca-n poză?

Crîşmarul: Mai ceva, bă, că noi românii avem talent.

Costică: Asta-i drept, că am văzut la televizor. Nu se compară românii cu holandezii la talent.

Crîşmarul: Şi unde mai pui că nici n-are peisaje ca noi.

Costică: Şi nici fete şi flăcăi ca la noi. Uită-te şi tu: ăsta-i portret?

Crîşmarul: Aşa zic şi eu. Nici groparu de la noi din sat nu-i mai urît. Da să vezi tu ce portret recuperez eu!

Costică: Pe cine te-ai gîndit să pui în portret?

Crîşmarul: Pe Ponta sau pe Băsescu. Mă mai gîndesc.

Costică: La ce te gîndeşti?

Crîşmarul: La valoare. Cum ar veni îl pictez care are valoare mai mare.

Costică: Şi-n loc de peisaju ăsta ce pui? Că la noi nu-s atîtea pietroaie.

Crîşmarul: Pun un zăvoi ca la noi peste apă.

Costică: Nu-i cam prea simplu? Pune şi tu şi două căprioare cum se adapă.

Crîşmarul: Crezi că nu m-am gîndit? Mă crezi prost sau ce naiba?

Costică: Nu ştiu, bă. Da să nu zică că te-ai zgîrcit, de-asta zic.

Crîşmarul: Şi dacă vreau, mai pun şi-o panteră.

Costică: Cum, bă?

Crîşmarul: Cum pîndeşte de pe-o cracă să-i sară-n spate la una.

Costică: Care una?

Crîşmarul: Mă gîndesc la învăţătoarea asta nouă care-o venit şi-i bunoacă.

Costică: Şi de ce să-i sară în spate la învăţătoare?

Crîşmarul: Ca s-o salveze Costan, care-i pe un cal alb ca spumele mării.

Costică: Pe Costan nu-l băga, bă, că i se suie la cap.

Crîşmarul: Da pe cine zici tu?

Costică: Bagă-mă pe mine, că şi-aşa am ieşit din şomaj.

Crîşmarul: Bine, bă, da la urmă dai un rachiu.

Costică: Acuma ţi-l dau. Asta-i problemă?

Crîşmarul: Că tot ai deschis gura, să ştii că şi eu am o problemă.

Costică: Care, bă?

Crîşmarul: Cu Picasso ăsta, naiba să-l cheptene. Tu vezi ce-i aicea?

Costică: Nişte mîzgîleli. Ţi le fac eu dacă n-ai timp.

Crîşmarul: Numa să n-ai pretenţii la urmă, că ăsta face cam două milioane de euro.

Costică: N-am, bă, decît să-mi dai rachiu care ţi-l dau înapoi.

Crîşmarul: S-o făcut, bă. Batem palma şi mucles, să nu ne sufle afacerea.

Scena 2

(Ionică apare în uşă, uns pe faţă cu nămol uscat şi cu o batistă pe nas.)

Costică: Ia stai aşa! Cine te-o mîzgîlit în halu ăsta pe faţă?

Ionică: Nici nu mai ştiu, pe unde-am umblat. Nu mai ţin mine.

Costică: Iar ai făcut de planton la Curtea Domnească de la Suceava?

Ionică: Mai bine nu mă întreba.

Costică: De ce, bă?

Ionică: Că de fapt eu veneam de la Bucureşti, de la Flutur, de la Balan şi de la Ardeleanu.

Costică: Ce-ai căutat tu acolo, în loc să rămîi pe meleaguri?

Ionică: M-am dus să punem ţara la cale, că-i tare urgent.

Costică: Ce-i urgent, bă?

Ionică: Cum ar veni actualitatea politică, modificarea Constituţiei şi regionalizarea.

Costică: În ce calitate puneţi voi ţara la cale?

Ionică: Eu în calitate de senior bucovinean şi dînşii în calitate de papagali.

Costică: Cum papagali?

Ionică: Adica repetă mereu şi mereu treaba asta.

Costică: Şi tu nu eşti sătul?

Ionică: Acuma-s sătul, da nici nu mă las, mai ales cu regionalizarea.

Costică: Şi cum ai să faci?

Ionică: Dacă ai răbdare îţi explic cu exemple.

Costică: Răbdare am. Bani n-am, că am ieşit din şomaj.

Ionică: Atunci, fii atent. Ştii cum se cheamă poziţia asta?

Costică: Cum se cheamă?

Ionică: Poziţia ghiocelului care nu se luptă.

Costică: Şi cînd se luptă cum are poziţia?

Ionică: Asta-i, că el ghiocelul nu se luptă şi de asta ne ducem de rîpă cu Bucovina cu tot.

Costică: Alte poziţii mai ştii? Că de asta m-am plictisit.

Ionică: Poziţia papagalului, da acuma-s trudit.

Costică: Şi pe faţă cine te-o mîzgîlit?

Ionică: Cred că la Suceava, da nu mi-am dat seama.

Costică: Acolo ce-ai căutat?

Ionică: M-am dus să mă reunesc la metropolă, da nu se putea respira.

Costică: Era aşa o frumuseţe că-ţi tăia respiraţia?

Ionică: Aşa o duhoare de-ţi tăia respiraţia.

Costică: Tot în calitate de senior bucovinean ai fost la Suceava?

Ionică: Şi-n calitate de specialist în gestionarea nămolului care pute.

Costică: De cînd eşti tu aşa un mare specialist?

Ionică: M-o făcut Flutur la Parlament cînd am învăţat poziţia ghiocelului.

Costică: Şi cum ai gestionat atîta nămol care pute?

Ionică: L-am îngropat.

Costică: Asta-i soluţia cea mai bună?

Ionică: Asta-i soluţia sută la sută tehnică.

Costică: Şi nu mai pute pe la Suceava?

Ionică: Ba pute de-ţi ia nasu.

Costică: Şi-atunci ce-ai făcut?

Ionică: N-am făcut eu. O făcut Lungu.

Costică: Cum o făcut?

Ionică: O lărgit zona metropolitană, să se împrăştie duhoarea mai departe.

Costică: Da Ziua Sucevei se mai sărbătoreşte?

Ionică: În trei locuri odată. La centru, la mall şi la Iţcani.

Costică: Tot cu muzică populară?

Ionică: Şi cu uşoară şi cu muzică de cafea, care-şi permite la dozator.

Costică: Şi la Iţcani cine cîntă?

Ionică: Cine să cînte? Cerşetorii din parc.

Costică: Numa cîntă sau şi dansează?

Ionică: Face de toate, că-i ia dracii de-atîta duhoare.

Costică: Da întreceri sportive se face?

Ionică: Peste tot se face concursuri de fugit de cîini vagabonzi.

Costică: Şi la Iţcani?

Ionică: La Iţcani se organizează Cupa Primăriei la cerşit, faza metropolitană.

 Epilog

(Crîşmarul se întoarce de pe uliţă cu un morman de cîrpe în braţe.)

Ionică: De unde vii cu pelincile astea?

Crîşmarul: Le-am furat de pe gard de la creşă.

Ionică: Ai intrat în mintea copiilor?

Crîşmarul: Nu, bă. M-am apucat de pictat picturi de ulei pe pînză flamandă.

Ionică: Cam tîrziu, bă. Toată ţara pictează în draci.

Crîşmarul: Depinde, bă, ce pictează, pe cine pictează şi cu ce pictează, să ştii.

Ionică: Eu te anunţ că s-o umplut Olanda de picturi cu zăvoaie şi căprioare.

Crîşmarul: Şi statu nu face nimica? Nu ia măsuri?

Ionică: Cine, bă? Ăştia?

Crîşmarul: Da cine?

Ionică: Ăştia bate barbunca, că mingea-i la ei pe teren.

Crîşmarul: Şi-atuncea eu ce mă fac?

Ionică: Mă pictezi pe mine.

Crîşmarul: Şi cum te intitulez?

Ionică: Mă intitulezi „Senior bucovinean în poziţia ghiocelului”. Da pentru asta dai un rachiu la caiet.

 

 

Fiţi sociabili!