Partidul cel mare, dar nu şi deştept

 

Ţara e plină de universităţi în care lucrează, evident, profesori universitari şi conferenţiari. În România există tot felul de asociaţii ale oamenilor de ştiinţă şi ale oamenilor de afaceri din care fac parte persoane care au obţinut succese profesionale mai mici sau mai mari. După 1990, cînd graniţele ţării s-au deschis, pentru început parţial, iar apoi total, mii de români au studiat la universităţi din străinătate, considerate mai bune decît ce poate oferi ţara noastră din punct de vedere educaţional. Unii dintre absolvenţii facultăţilor de afară s-au angajat în Occident, dar după o vreme s-au întors acasă. Academia Română este plină de personalităţi din diferite domenii, care dacă la ceas de sărbătoare şi-ar pune în piept toate decoraţiile primite ar fi mai împopoţonate decît generalii regimului nord-coreean. Cînd la Bucureşti ori în alte oraşe mari ale României se organizează seminarii pentru diferite domenii, iar televiziunile catadicsesc să dea cîteva imagini de-acolo, vezi numai doamne şi domni bine îmbrăcaţi, cu priviri care te fac să înţelegi că sînt tobă de carte şi plini de experienţe profesionale. Cu toate acestea, PSD, cu largul concurs al preşedintelui Klaus Iohannis, l-a plantat în fruntea Guvernului pe unul care în viaţa lui nu a făcut mai nimic. Din 1992 pînă în 1999 a dus servieta unui parlamentar, după care s-a făcut parlamentar, dar în cele patru mandate nu a reuşit nimic notabil. A fost şi ministru în două rînduri Mihai Tudose, dar tot degeaba, adică tot nu a reuşit să se facă remarcat. Deci, PSD a pus să conducă România pe cineva care o viaţă întreagă a fost bugetar şi, deci, are legătură cu România reală aşa cum au legătură sula cu prefectura şi Răzvan Burleanu cu fotbalul. Cît despre miniştrii PSD, nici aceştia nu sînt mult mai breji decît şeful lor de la Palatul Victoria, de parcă în România a murit de mult tare de tot mama economiştilor, juriştilor, sculptorilor şi profesorilor. Şi s-a văzut cîte parale fac pesediştii guvernanţi chiar înainte de a depune jurămîntul, cînd au început să modifice mincinosul program de guvernare, să debiteze prostii şi să se contrazică între ei. PSD-ul se laudă mereu că este cel mai mare partid din ţară. Însă, România nu are nevoie de un partid mare, ci de unul deştept. Şi orientat în acelaşi timp. Nu ai specialişti la tine în partid, mergi şi-i ia de la universităţi, de la academie, de la fabrici şi de la asociaţii. Dar, fiindcă vorbim despre ţara în care orice merge şi-aşa, atunci de ce să te mai oboseşti să-i cauţi, PSD-ule, nu?

Fiţi sociabili!