Parcul industrial

Într-un top realizat de Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România”, în primele zece obiective turistice din ţară apar şi trei atracţii din Bucovina, Mocăniţa Huţulca de la Moldoviţa, Muzeul Oului din localitatea Vama şi Rezervaţia Naturală „Tinovul Mare”, din localitatea Poiana Stampei. „Lupta” finală s-a dat între 51 de obiective turistice, din 14 judeţe, jurizarea fiind făcută pe sistemul „Eurovision” de reprezentanţi ai judeţelor implicate, la care s-au adăugat autori de bloguri în domeniul turismului şi membri ai Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”. S-a ţinut cont şi de voturile primite pe Facebook. După cum susţin organizatorii, cele mai frumoase locuri din România vor fi incluse şi într-un ghid ce va fi promovat de agenţiile de turism. Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, a declarat că „scopul clasamentului a fost de a promova locuri mai puţin cunoscute din frumoasa noastră ţară, punerea lor în valoare şi atragerea a cît mai mulţi turişti”. Locul doi în topul obiectivelor turistice ale anului 2013 este ocupat de Mocăniţa Huţulca de la Moldoviţa. Calea ferată cu ecartament îngust a fost construită în 1888 de un proprietar german de gater, Louis Ortieb. Pînă în 2001 linia a fost folosită pentru transportul de lemn, după care a intrat în circuitul turistic. Traseul Mocăniţei începe din Moldoviţa, din imediata apropiere a Hotelului Oana, şi continuă de-a lungul cursului Rîului Moldoviţa. Pe parcursul traseului, ce se termină în localitatea Argel, turiştii pot admira peisajele pitoreşti ale Bucovinei, dominate de coline domoale, căpiţe de fîn şi sate tradiţionale. Călătoria durează trei ore, dus-întors.  Mocăniţa de la Moldoviţa a fost „depăşită” de o altă mocăniţă, cea de pe Valea Vaserului din Maramureş, care s-a clasat pe locul I în clasamentul realizat de Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România”. Este singura locomotivă pe aburi care mai rulează încă în Europa. Mocăniţa s-a făcut remarcată datorită posibilităţii de a se integra perfect în peisajul feeric al Văii Vaserului pe care o traversează. Construcţia căii ferate de la Vişeu a început din anul 1932, avînd iniţial rolul de a facilita transportul materialului lemnos. Începînd cu anul 2000, pe lîngă rolul de a transporta materialul lemnos, calea ferată a căpătat încă o întrebuinţare. Traseul de 21 de kilometri prin zone unde abia se observă impactul antropic, popasurile în locurile de vis ale văii ori bucatele tradiţionale servite pe traseu fac din această experienţă una încununată de relaxare şi pace. Călătoria durează aproximativ şase ore, timp în care turiştii ajung pînă la staţia Coman, de unde pot să meargă în plimbare pînă la alte puncte turistice importante din judeţ, precum Cascada Cailor.

Vicepreşedintele PDL pe Regiunea de Nord-Est, deputatul de Suceava Ioan Balan, reclamă o acţiune a USL care, în opinia sa, se încadrează „în noua categorie a băieţilor deştepţi”. Balan a făcut referire la sesiunea de depunere de proiecte pe măsura ajutorului de stat (minimis) pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). El a explicat că această măsură  prevede acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de IMM-uri, precum şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Înregistrarea proiectelor, a subliniat liderul democrat-liberal, s-a făcut pe site-ul Ministerului de Finanţe în data de 28.08.2013, ora 8:30. „Pînă aici totul este în regulă, dar mai multe firme sucevene au reclamat la biroul parlamentar faptul că au fost pregătite să înregistreze online proiecte. Numai că, surpriză, pentru jumătate de oră site-ul Ministerului de Finanţe pe care se realiza această procedură a fost blocat. În momentul deblocării acestuia se finalizase procedura de înregistrare a proiectelor”, a relatat Ioan Balan. El a adăugat că finalizarea înregistrărilor proiectelor în cinci minute este o acţiune ce poate fi evidenţiată cu succes în Cartea Recordurilor.

Reprezentantele Organizaţiei de Femei a Partidului Democrat-Liberal (OFPDL) au convenit, la Şcoala de Vară desfăşurată la Zlatna – judeţul Alba, în perioada 23-25 august, demararea procedurilor prin care să se solicite Guvernului aplicarea începînd din anul 2014 a măsurilor de relaxare fiscală propuse de PDL, a anunţat preşedinta Organizaţiei Judeţene a Femeilor Democrat-Liberale, Cătălina Culipei. Aceasta a amintit de reducerea cotei unice la 12%, reducerea CAS la angajator cu cinci puncte procentuale, creşterea salariului minim la 1.000 de lei şi neimpozitarea profitului reinvestit, precum şi respectarea legilor în vigoare privind responsabilitatea, transparenţa şi predictibilitatea, deschiderea spre dialoguri constructive cu mediul de afaceri, opoziţia şi societatea civilă, pentru crearea unui mediu fiscal confortabil dezvoltării, investiţiilor şi creării de noi locuri de muncă. „Doamna Andreea Paul, prim-vicepreşedintele PDL, a propus înfiinţarea unei reviste a femeilor democrat-liberale, care va apărea iniţial în format electronic şi se va numi <Forumul Femeilor Democrat-Liberale>. Preşedintele OFPDL, doamna Cristina Trăilă, a solicitat demararea unei analize a tuturor filialelor organizaţiei. OFPDL are nevoie să înceapă o campanie de cooptare a noi membre, care să fie selectate pe criterii referitoare la onestitate şi profesionalism”, a spus Cătălina Culipei. Organizaţia de Femei a Partidului Democrat-Liberal, în parteneriat cu Institutul de Studii Populare, Centre for European Studies şi Fundaţia Hanns Seidel, a organizat în perioada 23-25 august, la Zlatna, Şcoala de Vară „Femeile antreprenor”, dedicată dezbaterii problematicii antreprenoriatului din perspectiva femeilor democrat-liberale.

 

Scena 1

 

(Crîşmarul se uită la Costică, în timp ce acesta citeşte cu pasiune într-un ziar colorat.)

Crîşmarul: Ce te bucuri aşa? Ţi-o ieşit integrama?

Costică: La integramă m-am poticnit.

Crîşmarul: Cum aşa?

Costică: Este prea multe litere de inventat.

Crîşmarul: Da ce socoteşti tu acolo? La cuvinte încrucişate?

Costică: Şi la cuvinte m-am poticnit. Mi s-o încrucişat ochii în cap.

Crîşmarul: Atuncea ce studiezi?

Costică: Studiez un concurs de localităţi.

Crîşmarul: Joci la pariu sau de ce studiezi?

Costică: De cultură generală, ca să fiu cult.

Crîşmarul: Nu-ţi ajunge că eşti citit? Ce-ţi mai trebuie să fii cult?

Costică: Dacă vine turiştii la mine la poartă?

Crîşmarul: Ce dacă vine la tine?

Costică: Nu trebuie să fiu cult, să le explic una-alta?

Crîşmarul: Te plăteşte cineva să fii cult?

Costică: Cine să mă plătească?

Crîşmarul: Ponta, că de asta o luat conducerea.

Costică: Ponta direct sau prin interpuşi?

Crîşmarul: Prin instituţiile statului, bă. La primărie ai fost?

Costică: Ce să fac eu la primărie?

Crîşmarul: Să-ţi deie bani de cultură.

Costică: Lasă, bă, că mă descurc eu şi-aşa.

Crîşmarul: Spune-mi şi mie de concursu de localităţi.

Costică: Hai să te pun la-ncercare.

Crîşmarul: Hai, mama mă-sii!

Costică: Ca să te iau de departe, tu ştii care-i cea mai frumoasă ţară din lume?

Crîşmarul: Mai întrebi? Ţara noastră.

Costică: Şi cel mai frumos sat din ţara noastră ştii care-i?

Crîşmarul: Mai întrebi? Satu nostru.

Costică: Şi atuncea-n ziar de ce scrie pe dos?

Crîşmarul: Ce scrie pe dos?

Costică: Uite negru pe alb. Nu-i satu nostru.

Crîşmarul: Da cine?

Costică: Mocăniţa de la Moldoviţa. Da nici asta nu-i prima.

Crîşmarul: Cum nu-i prima? Nu-i mocăniţa lu Flutur?

Costică: Asta o fi, da nu-i prima.

Crîşmarul: Din cauză că l-o tras pe linie moartă?

Costică: Vezi că te-ai prins? Începi şi tu să fii cult.

Crîşmarul: Şi care-i prima, mă rog?

Costică: Mocăniţa din Maramureş.

Crîşmarul: Asta ce are mai breaz?

Costică: Zice că se integrează perfect în peisaju feeric.

Crîşmarul: Şi-a noastră de ce nu se integrează?

Costică: Că o stricat ăştia peisaju feeric, bag seamă.

Crîşmarul: N-avea cum să-l strice, că-i din moşi-strămoşi.

Costică: Atuncea cum îţi explici?

Crîşmarul: Eu cred că o defectat-o anume.

Costică: Ce-o defectat?

Crîşmarul: Mocăniţa. Eşti prost?

Costică: N-avea cum, că-i de fier.

Crîşmarul: Poate vrea s-o dea la fier vechi.

Costică: Stai că scrie ceva. Zice că la Maramureş se observă impactu antropic.

Crîşmarul: Şi la Moldoviţa nu se observă?

Costică: La Moldoviţa se observă căpiţe de fîn şi sate tradiţionale.

Crîşmarul: Va să zică impactu antropic unde o dispărut de la noi?

Costică: Naiba ştie. Ţi-am zis eu că useliştii s-o pus pe prădat.

Crîşmarul: Putea să pună un paznic.

Costică: Putea, da cred că intenţionat nu l-o pus.

Crîşmarul: Şi acuma noi ce ne facem?

Costică: Rămînem pe locu doi sau ne înscriem cu satu nostru.

Crîşmarul: Pe ce loc?

Costică: Pe locu-ntîi. Nu ziceai tu că-i cel mai frumos sat?

Crîşmarul: Şi impact de ăsta antropic de unde facem rost?

Costică: Am eu un cumătru în Italia. Îi scriu să trimeată unu de-acolo.

 

Scena 2

 

(Ionică se întoarce de la Suceava, slab ca un ţîr şi adus de spate.)

Costică: Ce te-ai făcut aşa mic? Eşti bolnav?

Ionică: M-am făcut mic ca să încap la licitaţie.

Costică: Care licitaţie? Eşti bolnav la cap?

Ionică: Nimica nu ştii. Licitaţie de proiecte la întreprinderi mici şi mijlocii.

Costică: Şi de ce nu te-ai făcut mijlociu? Acuma cine se mai uită la tine?

Ionică: Lasă, bă, că-mi revin eu.

Costică: Şi cît mălai ai cîştigat la licitaţia asta?

Ionică: N-am cîştigat mălai. Mi-am depus proiectu.

Costică: Ai avut tu proiect? Unde l-ai ţinut pînă acuma?

Ionică: L-am împăturit şi l-am băgat sub curea.

Costică: Şi cînd o fost să-l depui cum l-ai depus?

Ionică: Asta-i, că nu-i simplu. Întîi o trebuit să-l registrez.

Costică: Şi pe urmă?

Ionică: Nici un pe urmă. Că la registrat o fost o problemă că nu încăpeam.

Costică: Va să zică de asta te-ai făcut mic?

Ionică: Ai priceput.

Costică: Da-n proiect ce-ai proiectat mai precis?

Ionică: Am proiectat un parc industrial la Suceava.

Costică: N-are destule parcuri Suceava?

Ionică: Are parcuri normale şi de asta eu am proiectat industrial.

Costică: Cum vine asta?

Ionică: Am să-ţi spun un secret, da nu spui la nimeni.

Costică: N-am cui să spun, că crîşmaru-i depăşit de moment.

Ionică: Fii atent. Ai auzit tu de strunguri, de freze şi raboteze?

Costică: Am auzit de la tata, cînd lucra la combinat.

Ionică: De văzut le-ai văzut?

Costică: Nu le-am văzut. De unde să le văd?

Ionică: Nici eu nu le-am văzut şi de asta am întrebat nişte nemţi.

Costică: Unde erau?

Ionică: Nu erau. I-am întrebat onlain din ambasadă.

Costică: Şi ce ţi-o răspuns?

Ionică: Şer gut, şer gut.

Costică: Adica cum?

Ionică: Adica că este de acord sau cam aşa ceva.

Costică: Îţi aduce dînşii freze şi raboteze şi strunguri?

Ionică: N-am de unde să ştiu, da proiectu-i grandios de tot.

Costică: Hai, mai spune-mi, că pare prea palpitant.

Ionică: Va să zică noi punem un parc cu copaci şi cu iarbă şi dînşii vine cu astea dacă-i trombonim cum scrie la carte.

Costică: Care astea?

Ionică: Strunguri, freze şi raboteze.

Costică: Pînă aicea am priceput.

Ionică: Şi dînşii vine şi le depune în parc şi cînd se plimbă lumea pe-acolo ce vede?

Costică: Iarbă, copaci, strunguri, freze şi raboteze.

Ionică: Pînă acuma ai înţeles.

Costică: N-am înţeles cine munceşte la ele.

Ionică: Nemţii, bă. Că-s habotnici la muncă. Şi cînd or să vadă astea puse acolo nu se poate abţine.

Costică: Şi care-i problema, dacă-i aşa de frumos?

Ionică: Problema-i că s-o închis onlainu, adica registrarea cum ar veni.

Costică: Şi tu ce-ai făcut?

Ionică: M-am strecurat printre ei, am ajuns primu la rînd, am scos proiectu de sub curea şi hap, l-am depus.

Costică: Atuncea nu văd de ce eşti aşa supărat.

Ionică: Că s-o uitat Balan la mine cruciş.

Costică: Dă-l naibii, că numa gura-i de el. Ce-ţi pasă ţie?

Ionică: Cum să nu-mi pese, dacă mă urmăreşte?

Costică: Pentru ce să te urmărească?

Ionică: Vrea să mă bage în cartea recordurilor.

Costică: De ce te-ar băga el acolo?

Ionică: Că zice că-s băiat deştept.

Costică: Şi nu eşti?

Ionică: Oi fi eu, da nu-s mai deştept decît Lungu, că de la el am furat proiectu cu parcu.

 

Epilog

(Crîşmarul intră îmbujorat la faţă şi învăluit într-un nor de parfum.)

Ionică: Tu miroşi a parfum ca o drogherie. Pe unde-ai umblat?

Crîşmarul: La şedinţa organizaţiei de femei pedeliste.

Ionică: Ce mai vrea şi femeile astea?

Crîşmarul: Vrea relaxare fiscală.

Ionică: Să se ducă la gîrlă şi să se-ntindă pe iarbă.

Crîşmarul: Nu se poate întinde şi relaxa că are varice.

Ionică: Să se ungă cu ceva peste ele.

Crîşmarul: N-ai înţeles. Femeile astea vrea să deschidă un dialog constructiv.

Ionică: Mai bine ar deschide un salon constructiv.

Crîşmarul: Cum adica?

Ionică: Adica cînd ne îmbătăm noi să mergem să dăm peste ele.

Crîşmarul: Cum să dăm peste ele? Aşa, tam-nisam?

Ionică: Da cum ai vrea? Cu miloaga? N-am ajuns noi să ne rugăm de femeile pedeliste.

Crîşmarul: În cazu de faţă ar trebui să plăteşti.

Ionică: De ce să plătesc? N-o zis dînsele că vrea relaxare fiscală?

 

 

 

Fiţi sociabili!