Aerienilor,

Parcă v-au făcut mamele voastre în zbor, deşi bănuiesc, hă, hă, că n-or fi fost berze, ci mai degrabă, hă, hă, hă, paraşute. Hai, bă, c-am glumit, că aşa-i la noi, la Parlament: munceşte omul cît munceşte (da’ numa-n slujba poporului!), dar se mai şi dixtrează, mai face o glumă (bună, bă, nu ca ale voastre, că cînd munceşti îţi merge şi mintea, da’ cînd parazitezi aşa, ca voi, de un’ să-ţi meargă mintea!?).

Cumătră dragă,

Tot în beci mă aflu de cînd ţi-am scris prima dată despre această realitate la care m-o constrîns climatu politic şi intelectual dezvoltat de factorii actuali de decizie internă şi de partid şi de aici din această umbră unde se plămădeşte viitoru ţării cu greu răzbate veştile din lumea dezlănţuită de Ponta şi Crin împotriva populaţiei paşnice şi deci oarecum eu mă aflu la adăpost de aceste stihii.

Cînd va dispărea Muzica?

Cînd va dispărea Muzica?
În urmă cu puţini ani mă aflam la un Revelion prin munţi, la o cabană. Dincolo de obişnuitele artificii stinse cu… şampanie, de mîncarea delicioasă, de darurile pe care ni le-am făcut unii altora, aşteptam (ei, nu toţi, cîţiva dintre cei vreo 20, cîţi eram) o transmisie TV de la „Vanghelionul” de la Romexpo, unde urma să cînte Joe Cocker.