Ora stingerii…

Eric ClaptonReiau o temă care nu mi-e deloc dragă: aceea a dispariţiei pe bandă rulantă a unui număr consistent de muzicieni dintre cei care au scris istoria rock-ului în ultima jumătate de secol şi mai bine. Nu fac din nou liste cu cei plecaţi, dar vă atenţionez că şi dintre cei încă în viaţă şi încă activi bate parcă un aer îngheţat, o sumedenie de coloşi confruntîndu-se cu probleme de sănătate dintre cele mai diverse. Iar consecinţa directă este numărul impresionant de grupuri care-şi anunţă fie turneele de adio, fie chiar datele exacte ale concertelor de despărţire. Ultimii sosiţi pe lista de abandonuri anunţate se numesc Black Sabbath, cei trei supravieţuitori ai formulei iniţiale, în moţ cu Ozzy Osbourne, pregătind finalul carierei în Birmingham-ul natal, prin două concerte în ianuarie 2017, care vor pune capăt turneului britanic de opt concerte programat în aceeaşi lună. În aceeaşi situaţie, adică turneu aniversar de 50 de ani de carieră, dar şi ultim turneu mondial înaintea încheierii apariţiilor live se află The Who, care realmente rup America. Pentru ultima oară. Nu se ştie ce se întîmplă cu Eric Clapton, care deşi a scos un nou album zice că a fost un chin cumplit producerea acestuia, care i-a luat mai mult de un an, din cauza unei afecţiuni neuromusculare care îi blochează mîna stîngă de o bună bucată de vreme. Sigur că vine o vreme cînd pînă şi eroii se retrag. Unii, definitiv. Pentru noi, marea nenorocire este că nu o să apucăm să-i vedem, asta fiindcă nimănui în ţara asta nu-i trece prin cap să-i aducă în concert nu pe The Who ori Lynyrd Skynyrd, dar nici măcar pe Paul McCartney, Paul Simon, Stevie Wonder ori The Eagles. Bine că-i aduce, probabil pentru tinerii frumoşi şi liberi (mai ales de cultură!), pe alde Maroon 5, al căror „concert” de la Bucureşti a fost după chipul şi asemănarea Facebook! Să vă fie clar: cînd vor dispărea toţi cei despre care scriu eu aici, va dispărea şi muzica.

Fiţi sociabili!