Nu ştiu, nu pot, dar conduc

Sedus de infinitele surse şi motive de inspiraţie oferite nouă de viaţa în România, continui să adaug unele contribuţii – inclusiv dezvoltări,  adaptări şi parafraze la legile murphyste consacrate – pentru o posibilă „murphologie românească”. Postulatul lui Ivan. Alcoolismul este atunci cînd tu nu ai chef de băut, dar trebuie! Legea de bază a lui Mencken (Ionescu). Cei care ştiu şi pot, fac. Cei care nu pot, dar ştiu, îi învaţă pe ceilalţi. Cei care nici nu ştiu, nici nu pot, îi conduc, în calitate de politicieni, pe ceilalţi. Ei nici nu ştiu, nici nu pot, nici nu fac. Ei, doar… „fuck”! Paradoxul nevestei (încă) indecise. Mereu o să ai (ai putea avea) parte de cel mai bun sex, taman de la bărbatul perceput ca fiind cel mai urît, mai rău şi mai nepotrivit pentru tine, atunci cînd erai domnişoară. Postulatul unui homeless realist, la urne. De la viitoarea guvernare nu mai aştept decît… mai multe pubele! Axioma lui Itzic. Sănătate să fie, că restul cumpărăm noi! Teorema Meşterului Manole. Draga mea Ana, azi arăţi… beton! Legea mirării – fireşti – a dlui Google. E adevărat că de cînd cu feisbuceala asta, adevărata comunicare, apropierea între oameni s-a diminuat? Răspuns: like! Axioma cinică a  panaceului universal (Sau, Legea Mariei Tereza despre cozonaci?). Trufele previn, simultan, ciroza, cancerul şi obezitatea. Cumpără un kilogram de trufe şi nu o să mai ai – pînă la pensie! – nici un ban pentru alcool, ţigări, mîncare. Paradoxul lui Sofocle. Nu cunosc un om drept, care să aibă mereu dreptate. Axioma Septuagintei. Cînd un rege ascultă, orbit, vorbe nedrepte, toţi slujitorii lui încalcă legea. Postulatul fericirii accesibile (Postulatul lui Mitică). Nu poţi cumpăra fericirea, dar poţi comanda oricînd o porţie de mici cu muştar şi o halbă de bere. Legea amneziei de gen. O femeie nu uită niciodată un bărbat pe care ar fi putut să-l aibă, un bărbat o femeie pe care n-a putut s-o aibă. Legea disfuncţiei evolutive. După un timp mai scurt ori mai lung, tot ceea ce era provizoriu devine definitiv. Legea „lunii de miere” (Postulatul Desproges). Pentru ca luna de miere să fie de neuitat sub aspect turistic, sentimental şi erotic, prima condiţie ar fi ca fiecare din cei doi să o petreacă singur. Legea fermoarului. Există 10 explicaţii posibile pentru zîmbetul unei necunoscute cu care vă intersectaţi pe stradă. Dar există una singură pentru zîmbetul adresat ţie, în aceeaşi zi, de 10 necunoscute: ai uitat să-ţi închizi fermoarul. Axioma lungimii satisfăcătoare. S-a dovedit ştiinţific – şi aparent paradoxal – că 99% dintre femei sînt foarte mulţumite cu o lungime de 8,5 cm. Indiferent că e Visa, Gold sau Mastercard. Postulatul beţivului optimist. Chiar nu contează că paharul e pe jumătate gol sau pe jumătate plin. Important e faptul că în el mai este loc pentru vodcă. Legea gospodinei IT. Un apartament curat este unul în care s-a stricat computerul. Regula compensatorie a banchetei din spate. Copiii aflaţi pe bancheta din spate duc la apariţia accidentelor. Accidentele de pe bancheta din spate duc la apariţia copiilor. Legea lui Guban. Cenuşăreasa e dovada eternă că pantofii îţi pot schimba viaţa. Teorema opţiunii esenţiale. Mai bine Durex decît Pampers. Postulatul anti-Descartes. De acord, gîndesc deci exist. Dar oare toată lumea care există gîndeşte? Legea dietei şi a renunţării la fumat. Ambele încep mereu… de mîine! Axioma eternităţii copilăriei. De fapt, niciodată nu ne maturizăm cu adevărat. Învăţăm doar să minţim şi să ne comportăm în public. Teorema milei celeste. Se pare că Dumnezeu îi iubeşte pe proşti. De asta a creat atît de mulţi. Postulatul dialecticii politice. În comunism, oamenii aveau idealuri curate. În post-comunism, oamenii au idealuri cu rate. Legea cenuşii (Postulatul lui Dudiţă). Prezentul cenuşiu pe care-l trăim este rezultatul combinării unui trecut întunecat cu un viitor luminos. Legea rectorului. Puterea şi iubita nu se împart cu nimeni. Axioma lui Volpin. În comunism este permisă doar presa liberă. Cealaltă este interzisă.

 

Fiţi sociabili!