Mari victorii româneşti

Printre evenimentele, altfel destul de răruţe, care ne-au populat finalul şi începutul de an, şi care au legătură direct cu fotbalul cam cît are Ronnie O’Sullivan cu China, unul care poate fi în acord deplin cu titlul de azi este procesul, oarecum în curs de finalizare, de reîntregire a lotului presupusei divizionare A, Rapid Bucureşti. După cum bine ştiţi, Rapidul, cam de pe vremea cînd domnul borfaş Copos se dădea absolvent de şcoală de maici, ceea ce pentru un fost UTC-ist fruntaş nici nu e de mirare, jucătorii şi oficialii clubului se obişnuiseră ca mesele să le fie compuse mai ales din iaurturi, iar plata salariilor să se facă în box-uri de apă minerală. Asta, desigur, cînd dădea Copos peste cîte un Valvis dispus să pună botu’ la goangele lui. În acest timp, domnul Copos însuşi se îndeletnicea cu un solid antrenament pentru brutăria la care n-avea cum să nu ajungă într-o bună zi: mai vindea fără acte şi taxe cîţiva fotbalişti, mai îmbunătăţea reţetele de savarine, mai vindea ceva „Ana” electronice prin magazinele unde co-patroni erau mai toţi arbitrii, iar printre astea avea timp să se ocupe şi de binele întregului popor, în calitate de vicepremier. Pe Copos l-a înghiţit brutăria tocmai cînd se pregătea, presupun, să dea angajaţilor toate salariile restante din precedenţii 12 ani. După Copos, la Rapid nu s-a schimbat mai nimic, în afară de numele pseudopatronului. Ăsta de acu’, un rusălău sau cam aşa ceva, parcă şi el se ocupă tot cu ape la sticlă. În care, iarăşi presupun, îi şi plăteşte pe angajaţi. Care, însă, probabil sătui de lichide, s-au cărat pe la patroni care mai dau şi cîte o napolitană. Aşa că la Rapid rămăseseră vreo patru, apoi cinci plus antrenor şi, record, opt, din care miercurea trecută, dimineaţă, au mai plecat doi… pentru ca mai pe-nserate să apară alţi trei! Asta duce la un total de nouă, dacă nu sînt ameţit de calcule. E drept şi că, din ăştia, trei sînt portari. O linie ar fi aşadar acoperită. Mai rămîn alealalte trei. Desigur, cu condiţia ca patronul să nu se care şi el la brutărie, ceea ce n-ar fi de mirare. Şi s-ar încadra tot la mari victorii.

 

 
 
Fiţi sociabili!