La Iaşi, live, gratis, pe 21 iunie Ian Anderson’s Jethro Tull?

Ian AndersonNu. Invers. Adică n-a fost Jethro Tull-ul lui Ian Anderson, ci Jethro Tull’s Ian Anderson, deci Ian Anderson al lui Jethro Tull, deoarece de data asta, spre deosebire de 2004, cînd alături de el a fost şi Martin Barre din formula clasică a grupului, nu a fost prezent decît Ian Anderson. Ei, şi? Indiferent dacă sînt toţi cinci, sau doar doi, singurul lucru care contează cu adevărat e să fie prezent domnul acesta cu dicţie de Royal Shakespeare Company, cu flautul său fermecat (ştiţi, presupun, că există o operă cu titlul „Flautul fermecat”, de Mozart, pe care dacă ar fi compus-o în zilele noastre, nu în 1791, cu siguranţă că ne-am fi gîndit cu toţii că e un omagiu adus lui Ian Anderson) şi cu inconfundabilele-i mişcări de balerin. De altfel, genunchiul pantalonului său de stofă are tot timpul urma de talpă de la pantoful stîng, pe care şi-l sprijină atunci cînd stă într-un picior. Cu ani în urmă (nu mulţi, vreo 40-45!) lui Anderson chiar i se spunea „Cocostîrcul”. Era pe vremea cînd nu ştiai care are părul mai lung, mai blond şi mai ondulat: el sau Robert Plant? Acum, domnul Anderson are o chelie… deasă, singurul element care te trimite la vîrsta de 67 de ani, că în rest e la fel de mobil (ce şpagat pe verticală face!), iar muzical absolut perfect, categoric încă mai bun decît acum 10 ani, cînd l-am văzut la Sala Palatului, şi decît oricînd în cei aproape 50 de ani de carieră la vîrf. Cît priveşte cîntarea în sine, ar fi de spus că Ian ne-a plimbat de la un album la altul, cîntînd cam tot ceea ce aşteptau cei vreo 3.000 de oameni prezenţi acolo: şi „Thick as a Brick”, şi „Bouree”, şi piese din noul album „Homo Erraticus”. Ba nu: a lipsit „Cross-Eyed Mary”. Iar mie şi „Skating Away on the Thin Ice of a New Day”. Iar la bis ne-au încîntat, desigur, cu „Aqualung” şi, de final, cu „Locomotive Breath”. Am văzut, aşadar, Jethro Tull de două ori în zece ani. I-aş mai vedea şi asculta încă de cîteva ori, să zicem zilnic, timp de vreo 30 de ani. Şi probabil că aş rămîne la fel de încîntat.

 

 

Fiţi sociabili!