Justiţie în capitalism, cu arme din comunism

Senatul României a refuzat, din nou, să-i ridice imunitatea parlamentarului Dan Şova, în aşa fel încît procurorii DNA să-i poată „înnobila” încheieturile mîinilor cu o pereche de cătuşe şi să-l prezinte în faţa judecătorilor cu propunere de arestare preventivă. Refuzul senatorilor nu mă revoltă, pentru că dosarul de corupţie al fostului ministru va putea fi trimis la judecată, chiar dacă suspectul beneficiază în continuare de imunitate parlamentară. Cred că-n cazul domnului Şova, arestul preventiv nu se justifică. Parlamentarul nu-i pericol public şi nici nu mai poate să influenţeze ancheta procurorilor, în condiţiile în care este acuzat că a comis presupusele fapte de corupţie prin 2008. Deci, de atunci şi pînă acum a avut tot timpul să şteargă urmele. Iar dacă procurorii vor dovedi că senatorul chiar a şters urme, atunci pedeapsa pentru acesta va fi mult mai aspră. Faptul că DNA a cerut din nou arestarea domnului Şova demonstrează că asistăm la un meci între Justiţie şi politicieni, care se joacă sub pretextul luptei anticorupţie. Faptul că parlamentarii nu stau drepţi în faţa procurorilor înseamnă, printre altele, că România nu a devenit încă un stat poliţienesc. Apoi, chestiunea aceasta cum că politicienii şi jurnaliştii nu au voie să comenteze deciziile judecătorilor, pentru că asta înseamnă imixtiune în actul de justiţie, este o aberaţie. În primul rînd nu este ilegal şi, apoi, este chiar necesar să se facă dezbateri pe această temă, fiindcă altfel derapajele Sistemului s-ar ţine lanţ. Problema este alta. Cu mici excepţii, Justiţia românească a dormit 25 de ani. Acum, s-a trezit din hibernare şi dă semne că vrea să facă treabă, dar foloseşte mecanisme de dinainte de 1989. Turnătoria a fost adusă în actualitate. Arestările preventive sînt folosite ca formă de tortură psihică. Apoi, tehnica pumnului în gură ia amploare. Drept dovadă, nimeni nu are voie să spună nimic împotriva Justiţiei că vine val vîrtej Inspecţia Judiciară ca să-i potolească pe obraznici, cărora le dă peste ochi cu comunicate de presă. Asta în situaţia fericită, pentru că am văzut că „obraznicii” pot fi potoliţi şi cu stenograme scăpate în presă, care au menirea să discrediteze. Dacă Silviu Brucan ar mai fi trăit, probabil că ar fi spus că vor mai trece încă 20 de ani pînă cînd sistemul juridic din România va depăşi perioada de tranziţie în care se zbate.

 

Fiţi sociabili!