Încă o dată se arată că numirile politice creează habarnism şi bulibăşeală. Păi, dacă o iei pe ţaţa Leana de la coada vacii şi o pui şefă la Educaţie e normal ca, în scurt timp, habarnista să introducă în licee obligativitatea ca elevele să poarte baticuri din bazar, iar băieţii şlapi, fiindcă aşa a văzut ea cînd a fost odată la mare, la Techerghiol, cu sindicatul. Chestia asta cu numirile politice, pe lîngă faptul că poate deveni periculoasă, e din start şi foarte amuzantă. Aşa ne-am putea trezi cu un frizer la Nuclear-Electrica şi cu o nevastă de patiser general manager la Romavia. Şi ne mai mirăm că lucrurile merg ca dracu. Nu poţi pune un profesor de tumbe director la CFR Marfă, fiindcă se enervează locomotivele şi se ciocnesc între ele. Tot aşa, nu poţi să iei o taragotistă de la Ansamblul „Ciocîrlia” a Amerţii şi să o pui să birjărească Autoritatea Aeronautică Română. Bre, nu se cade şi gata. Nu poţi să iei ciobanul de pe Rarău şi să-l pui să dirijeze activităţile din Portul Constanţa. Intră portul în faliment, iar în al doilea rînd se sting într-un plînset de durere mioarele de la munte de dragul baciului lor neprihănit şi bun. De ce merg de-a droanga Turismul, Sănătatea şi Învăţămîntul? Păi, fiindcă au fost conduse de nişte abramburiste şi habarnişti care au distrus şi ceea ce era bun. E şi cazul (deja enervant) al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Dugheana asta e ca a cincia roată la căruţă. Nu foloseşte la nimic. S-a interpus între pacient şi sistemul sanitar, complicînd şi mai mult birocraţia şi aşa stridentă a acestei relaţii. Evident că în fruntea hardughiei a fost uns politic un habarnist pe nume Cristian Buşoi. În loc să meargă singurel să-şi caute de sănătate (vorbeşte gura fără el), băieţică ăsta încearcă să le bage pe gît medicilor de familie tot felul de tîmpenii. După habarnistul Buşoi, cabinetul unui medic de familie ar trebui să inventeze 1.000 de euro „pentru achiziţionarea echipamentelor de editare a datelor medicale de pe cardurile de sănătate”. Cardurile astea sînt o altă invenţie tembelă a CNAS. Chestia e că, în curînd, acestea vor fi obligatorii pentru toată lumea. Vorbim aici doar de o altă formă mascată de a băga mîna în portofelele tuturor. „Invenţia” asta numită card e tembelă pentru că ea se suprapune peste „dosarul electronic de sănătate”, care va intra cît de curînd în vigoare şi care va cuprinde toate datele pacienţilor. CNAS vrea să paseze sarcina editării, inscripţionării şi distribuirii cardurilor de sănătate în cîrca medicilor de familie. Şmecheri băieţii de la CNAS. Dacă tot a fost idee lor (tembelă, cum am mai spus) atunci ar trebui să se ocupe ei de ea şi să nu mai arunce pisica în curtea vecinilor. Dragi meseni, medicu-i medic. El consultă şi tratează, asta-i treaba lui. El nu editează şi inscripţionează, şi nici nu distribuie aceste carduri, fiindcă nu-i nici scrib, nici gravor şi nici poştaş. Cu cît medicul se ocupă mai mult de chiţibuşuri dintr-astea administrative şi birocrăţeşti, cu atît durata actului medical se scurtează. iar pacientul nu se mai poate bucura de atenţia cuvenită din partea terapeutului său. Bravo doctoriţei Irina Badrajan, fiindcă-şi apără colegii în faţa acestor presiuni şi imixtiuni birocratice care vin din partea CNAS! Mîine, poimîine, „deştepţii” de la CNAS îi vor pune pe medicii de familie să boteze copiii pacienţilor, să-i cunune sau să-i ferchezuiască înainte ca aceştia să părăsească această lume nebună. Şi aşa medicii de familie nu-şi văd capul de fişe şi hîrţoage, de acte şi înscrisuri, de situaţii care trebuie întocmite şi trimise la Casa de Sănătate, că acum ar mai avea o sarcină în plus. Pe bună dreptate aceşti medici de familie refuză să fie nişte păcălici în ograda CNAS. Pe bună dreptate Irina Badrajan, de la Colegiul Medicilor Suceava, se revoltă împotriva acestei situaţii. Nu-i prima oară cînd scriem despre doamna doctor Badrajan. Dumneaei a avut curajul să se opună autorităţilor, indiferent de culoarea politică a guvernelor, oricînd acestea au încercat să manipuleze structura medicilor de familie. Irina Badrajan a înţeles de mult faptul că „statul nu dăruieşte, ci jecmăneşte” şi a mai înţeles că ultima „dăruială” (asta cu cardul de sănătate) făcută de CNAS e o altă formă de jupeală. S-a opus şi şi-a îndemnat colegii în mod explicit să respingă golănelile celor de la CNAS. Irina Badrajan este un exemplu de conştiinţă civică şi de apărare a drepturilor profesionale.
