Am mai scris în această rubrică despre faptul că singurele instituţii care-şi lasă cu adevărat amprenta în viaţa culturală a urbei noastre sînt Universitatea „Ştefan cel Mare” şi Muzeul Bucovinei. Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu e de mult o instituţie bugetofagă care e ca şi inexistentă pe ecranul cultural bucovinean. Ar mai fi Centrul Cultural Bucovina, care, cu bani puţini, încearcă să-şi deseneze o oarecare gestică în spaţiul culturii. Ar mai fi şi Ansamblul „Ciprian Porumbescu”. Universitatea şi Muzeul sînt instituţiile care şi-au construit o statură culturală. Ele sînt, indiscutabil, cele mai vizibile şi profesioniste centre care „produc” fenomen cultural. Muzeul Bucovinei (oare de ce nu s-ar numi Muzeul Naţional al Bucovinei, dacă tot vrem să fim regiune distinctă) şi-a desenat atractivitatea nu doar prin tezaurul de obiecte şi lucrări de patrimoniu pe care-l gestionează, ci şi printr-o serie întreagă de manifestări culturale, expoziţii, simpozioane, dezbateri şi festivaluri pe care le organizează şi, nu în ultimul rînd, prin activitatea de cercetare ştiinţifică şi de editare a unor studii, monografii şi albume de artă. Luna care vine este una plină de manifestări: a XVIII-a ediţie a Tîrgului Meşterilor Populari la care vor participa peste 100 de artişti din toată ţară şi care va fi asortat şi cu spectacole de muzică populară susţinute de fanfare, ansambluri şi formaţii populare sau interpreţi de marcă. Cine se va sătura de folclor şi de obiecte artizanale va putea viziona expoziţia „Arta germanilor din Transilvania sec. XVII-XIX”, care va reuni, aşa cum consemnează şi colegul Tiberiu Cosovan de la „Monitorul”, „lucrări de artă plastică din categoria Tezaur, aparţinînd Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu” (vedeţi, ăştia au muzeu naţional, iar noi nu). În plus, în aceeaşi perioadă, Cetatea lui Ştefan Vodă de la Suceava va găzdui, în premieră, spectacole sub genericul „Teatru în Cetate”. Dacă tot avem rock în Cetate, de ce să nu avem şi teatru? Curtea lui Vodă nu era una posacă, ci plină de viaţă, de dănţuială şi muzichie. Asta cînd nu era plecat pe la războaie. În continuare, muzeul sucevean va găzdui şi o expoziţie cu vreo 200 de imagini reunite sub genericul „Fotografie de familie – memoria celuloidului” şi dedicată minoritarilor germani trăitori în Bucovina istorică. Şi dacă tot avem prieteşug bun cu nemţii, muzeul nostru va organiza, în colaborare cu Ambasada Germaniei la Bucureşti, o expoziţie intitulată „Germana, limba marilor idei”, expoziţie care are ca scop promovarea limbii germane în spaţiul cultural românesc. E drept că pe la noi cei mai mulţi ştiu în germană doar cuvinte de genul Mercedes, Opel, Oktoberfest sau Beckenbauer şi nu ştiu că în germană au scris şi au simţit Goethe, Hegel sau Kant. Orice carte tehnică de pe glob are musai rezumat explicativ în limba germană şi asta demonstrează totul. Bun, în plus, Muzeul Bucovinei va susţine în continuare Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”, manifestare aşteptată cu mult interes de suceveni şi care va cuprinde „parada trupelor participante, spectacole de teatru, concursuri pentru copii, ateliere medievale, tir cu arcul, spectacole cu foc, acrobaţii cu cai, turniruri şi spectacole de muzică medievală”, dar şi nelipsita „Noapte a supravieţuitorilor din cetate”, precum şi parade cu torţe la sfîrşitul manifestărilor. Tot acest maraton cultural se va încheia cu cea de-a treia ediţie a festivalului „Bucovina Rock Castle”, la care vor concerta trupe din ţară şi din străinătate. Ştie toată lumea că Emil Ursu nu doarme în fotoliul de director al Muzeului Bucovinei. De aia e şi Jupân de Salon.
